Continuăm materialul video,cu partea a doua a emisiunii “Destine”-1.

Drept introducere în subiect, aş vrea să mai adaug unele precizări de bun simţ, care să nu lase loc la alte interpretări.

Cum spuneam şi data trecută, Mircea Eliade este “guru” meu, mi-aduc aminte cu nostalgie, cum încercam sa fac rost de orice carte scrisă de el, freamătul acela inconfundabil, al momentului lecturării operelor sale. Am fost încântat, atât de vasta sa erudiţie, transpusă în celebrele sale opere ştiinţifice, dar şi de către farmecul aparte al prozei sale fantastice.

Un alt autor care m-a impresionat în mod deosebit, a fost Hermann Hesse, un autor puţin cunoscut la noi, dar foarte profund, enigmatic şi sublim în acelaşi timp. Tainele dualităţii universale, acea “coincidentia oppositorum” a lui Eliade, vor fi relevate de minunatele aventuri spirituale ale lui Narcis, Gură-de-Aur, Demian ori Knulp, ori acel nemaiîntâlnit şi de neimaginat “magister ludi”.

De asemenea, Dostoievski şi Nietzsche, alţi doi corifei ai literaturii universale, de la care am învăţat taina sufletului omenesc, acea pendulare perpetuă între “înălţimi şi abis”, dar şi magia christică a ridicării “omului din subterană”, ori falnica sa cădere în braţele singurătăţii lui Zarathustra – acel nefericit Supraom nietzschean.

Aceştia patru sunt pilonii de bază, ai templului meu spiritual, dincolo de toate filosofiile lumii, dincolo de toate aparenţele, ei vor rămâne reperele itinerariului meu spiritual, şi indiferent de căderi şi urcuşuri, voi fi luminat şi călăuzit spre ieşirea din matricea ignoranţei, dincolo de necuprins, acolo unde străjuieşte fără de hotare însăşi lumina lui Dumnezeu.