Recent Posts

marți, 21 aprilie 2009

Salt in timp … sau a patra dimensiune – prima parte

Contributia stiintifica a putinilor vizionari ai celei de a patra dimensiuni ramîne înca de evaluat. Cei care s-au incumetat sa aleaga acest nou drum al cunoasterii, au facut un demers insidios, temerar si paradoxal.


Paradoxul a functionat in dublu sens, el a operat lent dar a obtinut intr-un tarziu, o schimbare totala a parerilor noastre despre univers. Celalalt sens a fost mai greu de descifrat, si el se adresa in special unui alt fel de cunoastere, sa o numim “initiatica” sau “esoterica”.


Pe plan pur stiintific, de mare importanta a fost celebra teorie a re lativitatii a lui Einstein, care a schimbat profund intelegerea stiintifica despre lume.


Einstein


Albert Einstein (n. 14 martie 1879, Ulm - d. 18 aprilie 1955, Princeton) a fost fizician evreu german, apoi apatrid (1896), elveţian (1899), emigrat în 1933 în SUA, naturalizat elveţiano-american în 1940, profesor universitar la Berlin şi Princeton. Celebritatea sa se datorează în special formulării teoriei relativităţii. În 1921 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fizică.


Teoria generala a relativitatii a lui Einstein ar fi imposibil de înteles fara mentionarea contextului sau intelectual general, în care stiinta era în mod inextricabil întretesuta cu visul, fictiunea si viziunea.


Cel care a patruns cel mai bine, intelesul profund al acapararii pamantului de catre ireala dimensiune a patra, a fost scriitorul vizionar Jorge Luis Borges. Povestea simbolica a acestei silentioase si subtile cuceriri este narata cu stralucire în nuvela sa Tlon, Uqbar, Orbis Tertius. In aceasta nuvela, o relatare despre necunoscuta tara Uqba apare în volumul al XLVI-lea al unei editii pirat a Enciclopediei Anglo-Americane; în septembrie 1937, Borges, povestitorul, mosteneste de la inginerul Herbert Ashe, mort în urma unui anevrism într-un mic hotel din Adrogue, o marturie cu mult mai importanta: volumul al Xl-lea al Primei Enciclopedii din Tlon.


Ashe era matematician si se ocupa în principal de transcrierea tabelelor duodecimale în sexagesimale. Este interesant de notat faptul ca ambele tipuri au ceva în comun: ele difera de tabelele zecimale, care sînt adînc înradacinate în conventie.


jorge luis borges


Jorge Luis Borges (n. 24 august 1899 la Buenos Aires - d. 14 iunie 1986 la Geneva, Elveţia; de fapt Jorge Francisco Isidoro Luis Borges Acevedo) este unul dintre cei mai importanţi scriitori ai secolului al XX-lea. Romancier, poet, eseist argentinian, este faimos pentru povestirile sale fantastice, în care a unit cu măiestrie idei filozofice şi metafizice cu temele clasice ale fantasticului (şi anume: dublul, realitatea paralela a visului, cărţile misterioase şi vrăjite, salturile în timp). Adjectivul "borgezian" defineşte concepţia despre viaţă ca poveste ("fiction"), ca minciună, ca operă contrafăcută, dată drept adevarată (ca în faimoaselel sale recenzii de cărţi imaginare).


Ca fond istoric al acestei nuvele, trebuie mentionat aici faptul ca, în timpul celui de-al doilea deceniu al secolului al XVII-lea, un grup de protestanti germani din Palatinat, condusi de Johann Valentin Andreae, a inventat o societate secreta, numita Confreria Rosicruciana (sau Rose-Croix), cu intentia de a conduce omenirea la niste incredibile realizari spirituale si tehnologice. Aceasta inventie s-a dovedit a fi mai incitanta ca orice altceva; multi savanti mai cred înca în mod serios ca ea a accelerat, daca nu chiar a generat progresele majore în epistemologie atribuite secolului al XVII-lea, stabilind obiectivele cercetarii stiintifice pentru secolele urmatoare.


Revenind la povestirea lui Borges, proiectul Tlon Uqbar (al carui nume era Orbis Tertius) consta în crearea unei planete fictive - cu propriile ei fenomene fizice, cu geografia si istoria sa, cu propriile-i rase si limbi - de catre un grup de trei sute de vizionari scrupulosi; proiectul este initiat si finantat de milionarul ascet Ezra Buckley în 1824 si este finalizat în 1914.


In martie 1941, naratorul gaseste, într-un volum de Charles Howard Hinton care-i apartinuse lui Herbert Ashe, o scrisoare care dezvaluie fictiunea. Totusi, nu acesta este sfîrsitul povestirii. In 1942, în apartamentul printesei de Faucigny Lucinga apare un obiect cu o inscriptie în alfabetul din Tlon; cîteva luni mai tîrziu, un accident nelinistitor are loc în Brazilia: unul muribund îi cade din centura un obiect conic, facut dintr-ua metal a carui densitate o depaseste cu mult pe cea a oricarui element stabil de pe pamînt. In 1944, în sfîrsit, toate celei patruzeci de volume ale Primei Enciclopedii din Tlon sînt descoperite într-o biblioteca din Memphis, Tennessee.


Dupa aceasta, „realitatea a cedat în mai multe puncte. E adevarat ca dorea sa cedeze". Tlon preia controlul si Pamîntul devine Tlon. In acceptiunea lui Borges, aceasta conspiratie ideologica fictiva, care îsi asuma trasaturile unei preluari totalitare artificiale a controlului, este legata de fascinatia negativa pe care o manifesta oamenii fata de orice sistem cu o aparenta de ordine, cum ar fi materialismul dialectic, antisemitismul sau nazismul. Putem însa citi aceasta povestire si în alt fel.


Este adevarat ca o noua viziune asupra lumii s-a instaurat, de fapt, în mod clandestin; o viziune asupra lumii propusa de fizicieni, de matematicieni, de biologi si chiar de istorici, adepti ai teoriei relativitatii si a cuantelor. Limbajul folosit de toti acestia este puternic speculativ si artificial. Daca ar fi cu adevarat înteles semnificatia lui ar fi suficienta pentru a-l duce la disperare cel mai convins hedonist. Acest limbaj se refera la univers ca opera unui iluzionist si spune ca mintile noastre sînt creatoarei iluziei.


Cele doua conspiratii, cea fictiva, imaginata de Borges si ce reala, dezvoltata în mod natural, au în comun un personaj-cheie, care este arareori sau niciodata mentionat în istoriile civilizatiilor vestice : Charles Howard Hinton.


Howard Hinton


Charles Howard Hinton (1853 - 1907) a fost un matematician şi scriitor britanic de Science Fiction, autorul lucrărilor cu titlul de Romantele ştiinţifice (Scientific Romances). El a fost interesat de dimensiunile lumii in care traim, în special a patra dimensiune, şi este cunoscut pentru inventarea cuvântul tesseract şi pentru activitatea sa cu privire la metodele de vizualizare a geometriei multi dimensiuni. El a avut, de asemenea, un interes puternic pentru teozofie.


Nascut în 1853, Hinton a avut un tata extraordinar, eseistul James Hinton, un filantrop, altruist si feminist convins. Acest lucru ar explica de ce tînarul Hinton, care poseda aceeasi combinatie de trasaturi, nu s-a multumit sa se casatoreasca (în 1877) doar cu Mary Boole, una dintre fiicele faimosului logician Boole, ci s-a casatorit (în 1885) si cu o anume Maude Weldon, cu care a avut doi gemeni.


Arestat pentru bigamie, el si-a pierdut postul de profesor la Uppingham School si a început o viata ratacitoare, care l-a dus în Japonia si Statele Unite. I se atribuie inventarea lansatorului automat de mingi la jocul de baseball, înainte de a fi fost concediat si din postul de preparator de matematica la Universitatea Princeton. Viata lui Hinton s-a sfîrsit brusc, în Washington, D.C., în 1907, în mijlocul unui toast în cinstea „femeilor-filozof", toast pe care îl tinea la Society of Philantropic Inquiry (Societatea pentru Cercetari Filatropice). Conform necrologului aparut în Washington Post (1 mai), el literalmente „a cazut mort".


Primul articol al lui Hinton referitor la a patra dimensiune a fost publicat în 1880. Relevante din punct de vedere al aceluiasi subiect sînt cele noua povestiri ale sale, Scientiflc Romances (Povestiri stiintifice) (1884-l886), lucrarea sa de baza, A New Era ofThought (O noua era a gîndirii) (1888) si contrarianta sa carte, The Fourth Dimension (A patra dimensiune) (1904). Acest ultim volum trebuie sa fi fost relativ popular, pentru ca în 1906 a aparut o a doua editie, care a fost retiparita în 1912 si 1921.


Editorul (Swann Sonnenschein, din Londra) a vîndut cartea A New Era of Thought împreuna cu un set de 81 de cuburi colorate care ar fi permis cititorului sa gîndeasca cvadri-dimensional. Borges (care s-a nascut în 1899) s-a jucat cu aceste cuburi în copilarie, în casa unchiului sau. Este posibil ca tînarul Albert Einstein (care s-a nascut în 1879) sa fi aflat despre Hinton de la eruditul sau prieten Max Talmud, care-l vizita la Munchen între 1889 si 1894. Mai tîrziu, Einstein a realizat dureros dilema matematicianului privind posibilitatea sau imposibilitatea interpretarii fiecarui construct matematic în termeni fizici si nu a ezitat sa se numeasca, pe sine însusi, într-o oarecare masura „platonician sau pitagoreic".


La a patra dimensiune se accede usor prin matematici elementare, desi implicatiile sale sînt cît se poate de extraordinare. Mai mult, este foarte posibila, desi nu usoara, conceperea obiectelor cvadridimensionale si a proprietatilor lor matematice. (Matematic vorbind, orice lume «-dimensionala este - din punct de vedere algebric si geometric - perfect coerenta.) în particular, daca în nici un colt al unei camere din spatiul nostru tridimensional nu putem concepe mai mult de trei linii perpendiculare între ele, o camera cvadridimensionala ar avea, oricît de paradoxal ar parea, nu trei, ci patru linii perpendiculare în fiecare colt. Evident, dimensiunile sînt o proprietate a spatiului.


Ioan Petru Culianu – “Calatorii in lumea de dincolo”.


Etichete Technorati: ,,,,,,,

0 comments:

Trimiteți un comentariu

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More