Recent Posts

joi, 6 august 2009

Jurnalul unui Supraom 3.9

- Se prea poate să ai dreptate Raul, dar cu asta tot n-am rezolvat problema libertăţii omului. Aş fi curios să aflu de la tine, în ce constă măreţul destin al omului hărăzit lui de către bunul Dumnezeu.

Nu cumva asta seamănă a predestinare, şi-atunci cum se împacă cu liberul arbitru al omului ?.

- Sunt de acord cu Nietzsche atunci când prin glasul lui Zarathustra se fac auzite celebrele cuvinte : “ Eu vă învăţ ce este Supraomul. Ştiţi voi ce este Supraomul ?. Omul este ceva ce trebuie depăşit; Făcut-aţi voi ceva să-l depăşiţi ? “. Dar de la aceste spuse memorabile şi până la a-l înlocui pe Dumnezeu cu omul, fie el şi Supraom, este o cale lungă.

Omul trebuie să ştie că este singura fiinţă din univers capabilă să înţeleagă Absolutul; aşa încât, misiunea sa este aceea de a-l face cunoscut lumii pe Dumnezeu, sau mai bine zis, de a deschide divinităţii calea spre lume şi de a face posibilă exprimarea infinitului în cele finite.

Omul se situează într-un punct de-o importanţă crucială, el este puntea de legătură între Dumnezeu şi lume. Omul este situat oarecum în centrul universului, la mijlocul distanţei dintre Dumnezeu şi lume (bineînţeles într-o reprezentare alegorică).

Iată de ce pentru om este deosebit de greu să aleagă, de-o parte lumea cu toate cele finite, iar de cealaltă parte dumnezeirea şi infinitul. De cele mai multe ori omul le vrea pe ambele, deşi se pare că acest lucru nu este posibil, omul e obligat să aleagă deoarece pentru el nu există cale de mijloc.

Aşadar, omul este liber să aleagă, nimeni nu-l constrânge, nimic nu îl obligă să aleagă în vreun fel anume, numai că trebuie să se gândească foarte bine înainte de a face pasul hotărâtor.

Dumnezeu în atotştiinţa sa divină a creat universul în baza unor legi eterne, imuabile, iar aceste legi eterne ale universului nu pot fi încălcate decât cu preţul unor riscuri incomensurabile.

Una dintre aceste legi eterne, pe care eu unul o consider ca fiind cea mai importantă vizavi de condiţia umană, este legea cauzalităţii, sau dacă vreţi să păstrăm tradiţia indiană atât de dragă domniei voastre, legea Karmei.

În concluzie, omul este liber să aleagă, dar tot el va fi cel care va suporta consecinţele alegerii făcute …

Robert TRIF - Roman - " Jurnalul unui Supraom "

Technorati Tags: ,,

0 comments:

Trimiteți un comentariu

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More