- Eroul, geniul şi sfântul – iată cele trei arhetipuri prin care omul poate spera să-şi atingă ţinta, prin care omul poate să se ridice la înălţimea Creatorului său !.

Inimile eroului şi sfântului vibrează la unison, ele fiind cuprinse de aceeaşi beţie iluzorică a fericirii veşnice.

În timp ce inima sfântului se mistuie asemeni unui rug aprins de flăcări, rug al cărui nesfârşit foc

dogorâtor e aprins de-o singură scânteie ce poarta-n sine sămânţa veşniciei; cea a eroului este asemenea unei răni sângerânde pe-altarul onoarei, rană a cărui sânge purificator poartă în sine o maiestoasă glorie divină.

În ce priveşte geniul, acesta nu poate fi localizat în spaţiu deoarece el este pretutindeni, şi nici în timp deoarece el se afla într-un veşnic prezent.

Cu alte cuvinte, el este acea oglindă magică ce reflectă imaginea spiritului divin. Printr-o artă doar de el ştiută, geniul înlocuieşte divinitatea cu destinul. Geniul vorbind cu el însuşi: "Căutam pe Dumnezeu, când de fapt mă căutam pe mine însumi".

Aceste două lucruri să le porţi de-a pururi în minte, Raul: sufletul omului poartă în sine ceva din strălucirea stelelor, iar stelele sunt lacrimile lui Dumnezeu; şi atâta timp cât vor exista vise si idealuri de atins omul va fi fiind nemuritor.

- Foarte frumos spus, vă promit că n-am să uit niciodată aceste lucruri.

Acum mi-au venit în minte două întrebări care probabil au să vă mire puţin, şi anume, cum îl vedeţi dvs. pe Dumnezeu şi dacă aţi fi un întemeietor de religie ce le-aţi propovădui credincioşilor ?.

- Da, interesante întrebări. Să începem cu cea de-a doua, care mă face sa zâmbesc, dar cu toate astea o să-ţi răspund.

Dac-aş fi întemeietor de religie aş propovădui o singură credinţă – credinţa în Supraom, iar fraza pe care-aş rosti-o credincioşilor ar fi următoarea: îndoiţi-vă, îndoiţi-vă neîncetat.

De altfel, eu nu mă consider ca făcând parte dintr-o religie anume, şi asta nu pentru că nu aş crede în Dumnezeu, ci pentru faptul că în opinia mea religiile mistifică adevărul, îl denaturează.

La început, adică la origini, fiecare religie în parte cred că a conţinut o parte din adevărul suprem, dar cu timpul mesajul iniţial al fiecărei religii a fost denaturat prin diferitele interpretări ale preoţilor. Până la urmă, religia nu a devenit altceva decât un instrument ingenios, şi în acelaşi timp perfid, de manipulare a conştiinţei oamenilor de către un grup restrâns de indivizi conduşi de un singur interes – acela de a obţine puterea, dominaţia asupra întregii lumi.

Eu unul nu mă încred în nici unul dintre sistemele filosofice existente de-a lungul vremilor, şi asta deoarece, toate sistemele filosofice aşează gândirea între anumite limite, care pentru mine sunt de neacceptat.

Toate filosofiile închegate într-un sistem anume de gândire au dat greş deoarece, ele sunt în aşa fel constituite încât nu permit schimbul de idei între propriul sistem de gândire si celelalte sisteme.

Cu alte cuvinte, gândirea sistematică limitează orizontul ideatic uman, ceea ce constituie o gravă deficienţă a acestor sisteme.

Robert TRIF - Roman - " Jurnalul unui Supraom "

Technorati Tags: ,,,,