Recent Posts

marți, 22 februarie 2011

Revista “Absolut” nr.4-5/2011

Alensis de Nobilis

Spaţiul virtual oferă oportunităţi nelimitate de promovare. În lipsa unor reglementări le- gislative adecvate, pliate pe specificul de sto- care, difuzare/ transmitere, publicare şi promovare, majoritatea comunicatorilor vir- tuali speculează această lipsă de reglementări în beneficiul propriu. Astfel, orice informaţie făcută publică pe Internet capătă veridicitate şi inspiră o oare- care încredere consumatorilor informaţionali. Diferenţa între buna intenţie şi escrocherie este insesizabilă.

Trăim în era comunicării, cum trâmbiţează toate şcolile de jurnalism din lume. Trăim în satul planetar. Urmărim mari evenimente în direct, ba, în lipsa acestora, le creăm, pentru a supravieţui ziarul, televiziunea, radioul, agenţia de presă. Reversul este că toată lumea comunică sau încearcă/ vrea să comunice ceva. Comunicarea ne umple tot timpul.Toţi vorbim, nimeni nu mai ascultă. Vorbind tot timpul, nu ne mai rămâne timp pentru a gândi ceea ce vom comunica. Subjugaţi de flecăreală, căzuţi în subcultură sau incultură, nu mai avem subiecte.

În lipsa lor, a mesajelor care merită să fie comunicate, ne exhibăm propriul Eu mutilat de frustrările inferiorităţii. Ne exhibăm simţurile, căzuţi într-un hedonism ieftin care ne acaparează mentalul şi devine mod de gândire. Încet şi sigur, aşa-zisele “new-media” dis- trug valorile tradiţionale ale popoarelor, ale comunităţilor şi grupurilor culturale.Valori ca istoria, familia, cultura, morala şi sexualitatea îşi pierd înţelesul în faţa noilor valuri de actori ai comunicării. Fiecare om vrea să transmită ceva, dar nu are ce. Fiecare vrea să fie lider/ formator de opinie, pentru că a auzit de la campionii diversiunii informaţionale că libertatea de exprimare şi democratizarea culturii îi dau fiecărui cetăţean dreptul de a propune noi valori.

În toate aceste teorii a fost uitat, ca noţiune de principiu, discernământul. Politic, economic, cultural şi grav moral. Cel puţin aici, în România, ne scufundăm încet şi sigur în groapa de gunoi a istoriei.Toată această bălăceală în circuri mediatice e întreţinută cu bună ştiinţă de către conducătorii politici. Pâinea şi circul mulţumesc prostimea. Bârfa ia locul ştirii, hoţii şi curvele se lăfăie pe prima pagină a ziarelor. Morala putredă generează criza de opinie, corupţia economică, lipsa de identitate (politică) a unei naţiuni întregi.

Lipsa de orizont a unor generaţii întregi de tineri este provocată înadins de spălătorii de creiere sfătuiţi de experţi-consilierii personali ai “tătucilor”. Munca nu mai este o valoare socială. Valoarea socială cu semnificaţie puternică şi adeziune uriaşă în mentalul colectiv este “combinaţia”. Iluzia libertăţii astupă ca un văl de vopsea nouă şi ieftină mucegaiul foamei prin libera circulaţie. Atâta timp cât putem vorbi despre orice şi oricine, “e bine”. Nu contează eclipsa, faptul că nu mai producem nimic, nu contează că devenim o ţară bolnavă, plină de asistaţi social, o ţară care produce frenetic drogaţi şi târfe pe bandă rulantă, SIDA şi depresie.

Circul comunicării este mai important decât acestea, pentru că hrăneşte orgolii cu iluzii de trai bun, amână revolte şi converteşte conştiinţe. Astfel de tendinţe de a mânca miere direct din borcan ne vor arunca direct pe patul de spital. Comunicăm. Dar ce? Să zicem că gândurile trăirile, emoţiile şi depresiile, traumele, eşecurile sau reuşitele noastre. Dacă acestea nu sunt exprimate într-o sinteză a unei viziuni mai cuprinzătoare a lumii, ceea ce s-ar constitui normal în gândire sintetică, putem spune că formal, aceste destăinuiri ar putea deveni literatură.

Spun ar putea deveni, pentru că orice text “mâzgălit pe hârtie” întruneşte “rigorile” operei artistice. Tocmai aceste rigori, canoanele, îi fac pe mulţi să renunţe la inte- grarea în instituţiile, forurile culturale tradiţionale (reviste, facultăţi de profil, cena- cluri, ateliere de creaţie) şi să caute spaţiul virtual ca pe o libertate absolută de exprimare. Iar Internetul, ca şi televiziunea, devine, din ce în ce mai mult, un instrument al spălării de creiere.

0 comments:

Trimiteți un comentariu

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More