Recent Posts

joi, 28 iunie 2012

Sergiu Gabureac - “VARZĂ de BRUXELLES !” (II)

ANTWERPEN – ANVERS – ANTWERP

clip_image002Pe vremea când nepotul Andrei era analfabet, se instala, fix la ora 8 a.m., în faţa televizorului cerând, dacă nu cumva canalul era deja deschis, să vadă Thomas. Un serial cu fel de fel de locomotive vorbitoare, trenuri şi trenuleţe viu colorate într-o continuă mişcare. Mi-a fost dat să trăiesc pe viu ficţiunea tv, în drumurile prin Benelux. Un sistem feroviar atât de bine pus la punct, încât aveai senzaţia de robot coloidal într-o lume a fierului transformat, din tot soiul de şuruburi, şine, pompe, uşi, ferestre, în final, în capsule cosmice ce zburau lin deasupra unor câmpuri sub care se ghicea pânza freatică la doar câţiva centimetri în subteran Auzisem câte ceva despre munca titanică a aborigenilor pentru menţinerea şi chiar sporirea suprafeţei ţărişoarei lor. Defilau lanuri întregi de lalele, într-o gamă de culori demnă de o simfonie bethoweniană. Parcă eram într-o farmacie uriaşă. Case şi căsuţe prin tot felul de păduri, pădurici, zăvoaie, crânguri, luminişuri, poieni prin care şerpi de asfalt arătau că sunt racordate la civilizaţia standard a Uniunii Europene. Spaţiu Schengen.

Motăind, ne sculasem dis-de-dimineaţă, mă trezesc brusc cu un culoar obturat de vehiculul din avion, din care stewardesele serveau, pe principiul cererii şi ofertei, ceea ce solicitau pasagerii. Nu, nu eram în avion, ci în trenul ce zbura către Anvers. Ei, am exagerat puţin ! Nu zbura. Trenul care zbura a fost cel spre Amsterdam. Sau spre Roma, Madrid, Malaga … Toate la timpul lor !

Anvers - pentru noi esticii francofoni ! Antwerpen (mă mai uit odată pe bilet) pentru locuitorii Flandrei este al doilea oraş al Belgiei. O gară, ca-n Harry Potter, stil neo-baroc, pe 4 (patru) niveluri, pe dreapta şi pe stânga, cu trenuri ce treceau într-un flux ameţitor cu precizie japoneză. Puş-puş ! se închideau capsulele şi într-un minut nu le mai vedeai. Care batistă, ce făcut cu mâna !

clip_image004Intrarea în oraş e directă. În tren, stabilisem să o luăm spre Piaţa Mare (au o piaţă măricică spre mare), pe marele bulevard din stânga şi să ne întoarcem pe marele bulevard din dreapta. Urmărind turla unei catedralei am luat-o prin dreapta ! Şi bine am făcut ! Nu ca acum 20 de ani ! Pe cel din stânga erau marile magazine. Nu cred că mai ajungeam curând în centrul istoric. Au nişte hectare de magazine. Brand de brand ! Preţuri de preţuri !

Academia Regală de Arte, din Anvers este şi ea în topul centrelor modei europene.

În timpuri demult apuse, aici a fost deschisă prima bursă de mărfuri a Europei. Noi alergam, se pare, după turci pe la Valea Albă. Sau ei după noi. Funcţie de istoria cărui mare istoric român o citeşti ! Pe la alţii, nu prea figurăm.

Lume multă peste tot. Nu ca la Berlin. Şi mulţi chinezei sau alţi ochi oblici ! La greu. Vin cu tot felul de mărfuri. Cu preţuri mari ca şi ei. Mici-mici-mici ! Fără concurenţă ! Diferă doar dacă au magazinul în centru sau mai la dos.

Ştiu ! O să întrebaţi dacă nu l-am zărit pe ... Nu, am văzut doar un marinar adevărat, erou naţional, încremenit pe un soclu de ceva ani.

În 20 de minute de la părăsirea gării-catedrală, deja înconjuram un edificiu religios, amestecaţi într-un grup masiv de asiatici. Parcă eram măgarul între oile lui nea Ilie de pe Ştefleşti, undeva prin Munţii Făgăraşului, când petreceam neuitata săptămână de miere. Acum un mileniu. Ce iute trece vremea !?

Atenţi, la tot şi la toate, gălbiorii fotografiau şi notau în tot felul de carnete, carneţele ceea ce livra, oral, ghidul cu o viteză de Formula 1. Nu l-au avut ei pe Jacky Ickx !?!

Pe când autohtonii ridicau impunătoarea catedrală, parte a lanţului protector energetic belgian, mai erau şase ani până când Molda va sări apa ca să rămână nemuritoare prin sacrificiul ei ?! Cam tot pe atunci au fost aduşi secuii mercenari să păzească marca la vest. Remember !

clip_image006„Pe aici a creat Rubens, clopotul mare are N-şpe kilograme, orga X-şpe tuburi, super vitralii, tapiserii imense, stil neogotic ..., stil ...” cuvintele ghidului îmi zboară pe lângă urechi. Silvius Brabo ne salută, în Grand Place, de pe umerii unor biete femei (tot Eva săraca !) ştiind că primarul, din clădirea renascentistă, e cu ochii pe el. O luăm tip-til pe straduţa zarafilor evrei ortodocşi, fără a da proba maradonei, şi ajungem la marea catedrală Notre Dame. Totul e gotic, cel mult neogotic ... perfect conservat şi funcţional. În preajmă veghează Rubens.

Ajungem pe malul drept al râului Scheldt ! Ni se vorbeşte de secolul al XI-lea, în Muzeul Naţional al Marinei ! Castelul Het Steen (Piatra). Terasa, tunelul, zidul totul respiră secole de civilizaţie. În alt muzeu, Plantin-Moretus, se păstrează un exemplar al celebrei biblii tipărite de Guttenberg. Din cele treisprezece care s-au mai păstrat. Puteţi verifica la tel. 03 / 233.02.94. Şi când te gândeşti că un chinez tipărise mii de cărţi cu secole bune înainte. Era suficient să … la bibliotecă !

Dăm peste marile depozite din Congo. Belgian (1908-1960). Cu uraniul livrat pentru bombele de la Hiroşima şi Nagasaki. Apoi Lumumba, amicul său Mobutu, Katanga, Zair ... Astăzi, RDC dă pieţelor lumii cupru, cobalt şi diamante şi ceva specific naţional. Şi subiecte pentru filme americane. Serie B.

Anvers, capitala mondială a diamantelor, piaţă dominată de negustorii indieni. Spun unii. O mie opt sute de companii se află în dreapta Gării Centrale. Sunt trei burse de profil într-un orăşel cu puţin peste 400.000 de locuitori. Dominate de evrei !

Breugel şi, şi, Van Dyck, Jordaens, Teniers, Muhka, din nou Rubens (avea şi o proprietate pe aici, bine conservată), Horta, Ensor, Hankar, Wolfers, Gallé ... Din nou, îmi dau seama cât sunt de bun ! Opt din ... 13 ! Hai, 9. Doar sunt bibliotecar public! Mulţumescu-Ţi, Doamne ! Adorabilă meserie. Ce ar fi făcut omenirea fără stocatorii şi diseminatorii de informaţii ? Omenirea aprindea şi acum focul cu cremenea ! Şi aşa s-au pierdut enorm de multe date din vina administraţiilor timpului. De la Ninive, Uruk, Alexandria, până la biblioteca noastră naţională !

Portul e demenţial ! Nu l-am văzut. Deja, se făcuse târziu ! Îl vizionasem, secvenţial, într-un film Dacă e marţi, e Belgia ! Portul, al doilea după cel din Rotterdam, a fost văzut de bunicul meu pe îndelete. Acum vreo sută de ani ! Precis a băut whisky conform reţetei piratului nostru contemporan. Doar acolo a făcut şcoala vieţii ! Cu patru cuburi. Cât să plutească !

clip_image008Trecem cu încetinitorul pe De Meir. Azarro, Apple, H&M, Swarovski, Vienty, Barrat, Lacoste, Hilfiger, Sony, Nike ... Simt că mă sufoc. Ardeleanca e euforică.

- Odihneşte-te, puţin, pe banca asta !... Uite, ce ieftin am luat astea pentru Andrei ! ... Am găsit şi pentru Ioana ! ...Ce zici sunt bune pentru Ştefania şi Ilinca ?

Aprob mecanic. Sacoşele prind contur renascentist. Noroc că sunt lucruri uşoare. Cum or fi răpit ăia Sabinele pentru repopularea Romei ?!? Femei de femei ! Una şi una ! Nu ca sfrijitele de pe Fashion Tv., scăpate parcă de la Auschwitz ! Uite ce-mi trece prin neuron pe o bancă de pe celebra arteră ?

La Louvru nu mi-am pus problema. Poate pentru că varianta propusă de David, la 1799, e chiar sexy, la Rubens … !

1618. Curat „dinamism, cu maximă degajare de energii”, ne dăscăleşte cioclul plastician dintr-un ghid local. Noroc că aveau kidnap-iştii cai de cai ! Am văzut ce neveste avea Rubens. Nu-l bănuiam, o clipă, să viseze la asemenea forme ... rubensiene. Somnul raţiunii ... Probabil o fi avut prin grădină iepuri !? Deşi Uriaşul Belgian a apărut pe la 1825 !

Termină GSM, iar ai luat-o razna ? Vezi, totuşi, Dürer ! Albert.

Oare prindem trenul ? Abia aştept să vină tirul fast food prin dreptul meu. Doar o bere Dubbel poate să-mi pună ordine în gândurile răvăşite de antwerpenieni şi oaspeţii lor, printre care ne-am numărat într-o zi superbă, undeva pe 50o 50’ 48’’N şi 4o21’ 19’’ E. (va urma !)

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More