DĂ-MI ROGU-TE, IISUSE

Dă-mi rogu-te, Iisuse puterea de-a răbda

Pe umeri şi pe braţe să pot a-mi duce crucea,

Au dacă nu putea-voi să port povara grea

Atunce dă-mi voinţa de-a nu descuraja.

 

Dă-mi rogu-te, Iisuse puterea de-a ierta

Pe cel ce-n viaţa asta doar rău făcutu-mi-a,

Pe cel ce mă urăşte, pe cel ce mi-e duşman

Cu gândul şi cu fapta nicicând să nu-i condamn.

 

Dă-mi rogu-te, Iisuse puterea de-a iubi

Pe cel ce-n viaţa asta prieten nu-mi va fi,

Pe cel sărac cu duhul, pe cel bogat şi rău

Cu gândul şi cu fapta să-i pot iubi mereu.

 

Dă-mi rogu-te, Iisuse puterea de-a spera

Că viaţa-mi cea urâtă mi-o voi putea schimba,

Căci tu eşti adevărul, lumina şi puterea

Prin ale tale daruri îmi voi găsi menirea.

 

Dă-mi rogu-te, Iisuse puterea de-a trăi

Această viaţă, bună ori rea, cum îmi va fi,

Chiar dacă deznădejdea mă va cuprinde iar

Voi şti că-mi vei trimite din prea plinu-ţi har.

 

Şi dacă toate acestea îmi vor fi mie date

Nu-mi va fi frică atunce la uşa ta a bate,

Căci chiar de nu fii-vor aceste daruri date

Eu tot voi şti că-s mântuit şi-eliberat de toate

Prin moartea ta pe cruce, prin învierea ta

Eu sunt copilul tău acum şi pururea.

Robert TRIF - din Volumul " Peregrin spre Absolut "