- Acum sunt prea obosit, aşa că nu prea cred să pot participa la slujba religioasă, poate mâine la slujba de dimineaţă; aş vrea însă, dacă evident este posibil acest lucru, să pot vorbi cât mai repede cu părintele Nicodim, tocmai de aceea vă rog foarte mult să mă ajutaţi în această chestiune deosebit de importantă pentru mine.
- Da, nici o problemă, vorbesc eu cu dânsul şi o să-i spun despre ce este vorba. Cred că o să înţeleagă că nu aţi făcut atâta amar de drum fără să aveţi o problemă deosebit de importantă. Dar iată-ne ajunşi la mănăstire, şi se pare că aveţi mult noroc domnul meu, căci dânsul este chiar părintele Nicodim.
Nici nu-şi terminase bine vorba că se şi auzi glasul unui părinte ce se afla lângă poarta mănăstirii şi care dădea bineţe noilor veniţi.
- Seara bună iubiţi credincioşi, şi bine-aţi venit în casa Domnului.
- Bună să-ţi fie inima părinte Nicodim, răspunse bătrânul miner apropiindu-se în acelaşi timp de preasfinţia sa. Părinte Nicodim, am şi eu o problemă cu dvs., dacă nu o fi cu supărare şi nu sunteţi prea ocupat cu alte probleme mai importante.
- Spune dragul meu tot ce te frământă şi dacă o să pot o să te ajut.
- Păi uite care-i treaba părinte, domnul care este cu mine vine tocmai de la Bucureşti şi vrea să vorbească cu un anume domn Timofte, odinioară profesor, care chipurile s-ar afla la mănăstire.
M-am gândit că dumneata care eşti cel mai vechi prin părţile acestea ai avea cunoştinţă despre acest frate.
- Da, te-ai gândit bine, fiindcă-l cunosc pe-acest fost profesor Timofte, aşa că pot să-l ajut pe tânărul dumitale, spuse părintele după care se apropie mai mult de Raul încercând să-l măsoare cu privirea. Raul se apropie şi el astfel încât să poată sta de vorbă cu părintele Nicodim.
Robert TRIF - Roman - " Jurnalul unui Supraom "
Trimiteți un comentariu
Trimiteți un comentariu