Oglinda amintirilor – fragment XII

Robert Trif
By -
0

Cum să poţi crede într-un Dumnezeu care interzice cunoaşterea, asemenea celui din Biblie, un Dumnezeu mânios pe propria-i creatură, pe care-o pedepseşte aruncându-i în spate o vină închipuită.

Dacă aşa stau lucrurile, unui astfel de Dumnezeu îi este de preferat Neantul, al cărui prinţ solitar pe nume Lucifer devine o dulce ispită.

"Eu sunt un Dumnezeu gelos " - o altă mare inepţie a aşa zisului Dumnezeu biblic. Aş putea căuta milenii în şir şi tot nu aş găsi o mai mare absurditate.

Universul este chipul divinitatii pogorat dintru eternitate, dinspre haul abrupt al nefiintei spre lumina cea vesnica a fiintei, astri boltei ceresti sunt lacrimile lui Dumnezeu luminand cuvintele devenite trupuri, in timp ce noi oamenii suntem palmele de lut cu care El, divinul, supremul tacut, isi sterge ca intr-un joc de copil fruntea.

Robert TRIF - din Volumul " Oglinda amintirilor "

Trimiteți un comentariu

0 Comentarii

Trimiteți un comentariu (0)

#buttons=(Ok, Go it!) #days=(20)

Our website uses cookies to enhance your experience. Check Now
Ok, Go it!