Si iata, viziunile si calatoriile mistice neasteptate care însotesc o modificare drastica a constiintei, se lasa interpretate ca o întrezarire mentala a unei realitati superioare, pentru ca ideea existentei dimensiunii a patra impune acceptare.


Plecînd de la consideratiile lui H. Minkowski, Albert Einstein a folosit în Teoria relativitatii (1917) sintagma „continuum spatio-temporal", ( scopul de a defini lumea fenomenelor fizice ca fiind un univers cvadridimensional, un univers compus - într-un tot indisolubil - din spatiul tridimensional si timpul unidimensional; faptului ca pot exista mai multe niveluri ale realitatii superioare.


Problema nu este unde sa înceapa, ci unde sa se încheie numaratoarea acestor ipotetice dimensiuni superioare, fiecare dintre ele comportîndu-se fata de cea anterioara asa cum a treia dimensiune se comporta fata de a doua. Astazi, fizicienii încheie numaratoarea la zece sau unsprezece dimensiuni, suficiente pentru a explica fortele care opereaza în universul nostru; din punct de vedere matematic însa, numarul dimensiunilor poate fi nelimitat.


Hinton credea cu tarie ca dimensiunea a patra constituie explicatia concludenta a misticismului si, de aceea, considera doctrinele mistice ca adevarate, iar starile si realizarile mistice ca reale.

Din motive necunoscute, el credea de asemenea într-un suflet separabil (de corp), care poate percepe a patra dimensiune, precum si în bunatatea deplina a fiintelor cvadridimensionale.


Mi se pare totusi ca o fiinta plana care, din faptul ca noi detinem puteri supranormale fata de lumea plana, ar deduce ca sîntem perfecti din punct de vedere etic ar face evident o greseala.

Povestirile lui Hinton, cuprinse în “Scientific Romances”, sînt interesante din mai multe puncte de vedere, unul dintre ele fiind unicitatea lor ca gen. De fapt, ele nu sînt science-fiction pur, ca cele scrise de Edgar Allan Poe sau Jules Verne; în mare masura, sînt fantezii mistico-stiintifice, în care personajele feminine, de regula în pericol, joaca un rol crucial.


In timp ce talentul de scriitor al lui Hinton este discutabil, cîteva idei ale sale par a fi anticipat una dintre cele mai presante probleme ale acestui secol: cum se poate accede la alte lumi. Evident, avantajul lui Hinton este ca el stie ce este cealalta lume (si anume cea de-a patra dimensiune a spatiului), desi n-ar sti sa indice în ce directie trebuie ea cautata.


El presupune ca spatiul nostru mental are o hipergrosime si astfel este, potential, în stare sa se deschida catre perceptia cvadridimensionala.

Ceea ce ne împiedica sa ne educam mintea pentru a fi cvadridimensionali sînt nenumaratele conventii pe care mintea noastra le ia drept bune.

Numai daca eradicam aceste conventii putem realiza potentele-i ascunse.


Personajul Unlearner („Dezvatatorul"), din povestirea “An Unfinished Communication” (O comunicare neterminata), este tipic pentru acest mod de a gîndi. El înlatura conventiile, eliberîndu-si astfel mintea de sub stapînirea lor. In mod evident, Hinton anticipeaza cea mai recenta ideologie SMC (Stari Modificate ale Constiintei), într-un mod mai mult decît metaforic, Hinton a fost precursorul cosmologiei lui Einstein, asa cum este expusa aceast în teoria generala a relativitatii.


De asemenea, el a prefigurat fizica anilor 1980, insistînd asupra interpretarii electricitatii ca o forta din a patra dimensiune si asupra surprinzatoarei idei (respinsa cu aroganta nu numai de toti contemporanii sai, dar si de cei mai multi daca nu chiar de toti fizicienii, timp de maj multe decenii) conform careia dimensiunile superioare ale spatiului ar fi continute în niste particule minuscule.

Astazi, explicatia electromagnetismului ca fiind gravitatie în dimensiunea a patra este general acceptata.


Aparent neinfluentat nici de speculatiile lui Hinton privind aj patra dimensiune, nici de cartea Flatland a reverendului Abbott a fost un alt cleric si matematician, Charles Lutwidge Dodgson (1832-l889).


Caroll


Lewis Carroll (pseudonimul lui Charles Lutwidge Dodgson) (n. 27 ianuarie 1832 - d. 14 ianuarie 1898) a fost un prozator, matematician, logician, cleric şi fotograf englez.

Charles Lutwidge Dogson s-a născut în 1832 într-o familie de 11 copii. Toţi copiii erau stângaci şi aveau probleme de vorbire. Din aceste motive, dar şi pentru faptul că a crecut într-un mediu izolat, anglican şi conservator, personalitatea lui Charles se va forma într-o modalitate cu totul ieşită din tipare.


Primii ani de şcoală i-a petrecut acasă. Încă de atunci a dovedit o inteligenţă deosebită: de la şapte ani putea citi o carte întreagă.

La 12 ani, a fost trimis la o şcoală particulară. În 1849 a intrat la Universitatea de la Oxford. Dodgson, un docent cam pretentios de la Christh Church din Oxford, agrea compania fetitelor dragute si tehnica noua a fotografiei. Pretuirea lui pentru copile l-a facut celebru sub pseudonimul de Lewis Carroll, desi acest lucru a fost cu siguranta neasteptat si nedorit, pentru ca singura ambitie a reverendului Dodgson era sa se remarce prin virtuti crestine.


Cartea Alice in Wonderland (Alice în Tara minunilor) a fost pentru prima data publicata în 1865, fiind dedicata celei care i-a inspirat-o, Alice Pleasance Liddell, una dintre cele trei tinere fiice ale lui Henry George Liddell. Acesta fusese numit decan al colegiului Christ Church în 1855 si este cunoscut tuturor studentilor care studiaza limbile clasice ca principalul autor al dictionarului de greaca Liddell-Scott.


Autorul cartii Alice în Tara minunilor, care cunostea valoarea banilor, ar fi fost probabil neplacut surprins sa afle ca manuscrisul original, vîndut la licitatie la Sotheby's în 1928 de catre Alice, în vîrsta de saptezeci si opt de ani, a fost cumparat cu nu mai putin cu 15.400 de lire sterline.


Cartea Through the Looking Glass (Prin oglinda), continuarea la Alice in Wonderland, a fost gata la timp pentru a fi tiparita înainte de Craciunul anului 1871 - si-a gasit imediat sustinatori entuziasti.


Etichete Technorati: ,,