O alta piesa importanta in acest puzzle, a fost Piotr Demianovici Ouspenski (1878-l947), ziarist rus cu oarecare educatie stiintifica, care a vazut în a patra dimensiune o noua religie pentru umanitate. Fara îndoiala, Ouspenski a înteles si aspectele matematice ale problemei.
In doua carti (The Fourth Dimension, 1909 si Tertium Organum, 1912), a încercat sa interpreteze viziunile si trairile extatice relatate de mistici ca experimentari directe ale celei de-a patra dimensiuni, continuînd si dezvoltînd astfel conceptia lui Hinton, potrivit careia a patra dimensiune este sursa întregii spiritualitati.
Inspirat mai mult da teozofie decît de miscarea spiritista, Ouspenski nu a fost în mod special înclinat sa fabuleze despre fantome cvadridimensionale.
Peter D. Ouspensky (4 martie, 1878 - 2 octombrie, 1947), a fost un filosof rus nascut la Moscova, care a invocat geometria euclideana şi noneuclideana în discuţiile sale despre psihologie şi multidimensiunile existentei.
Prima sa carte, a patra dimensiune, apărut în 1909; a doua carte, Tertium Organum, în 1912, şi un nou model al Universului, în 1931.
In ultima sa lucrare discută despre ideea de esotericism. De asemenea, el a scris romanul Strange Life of Ivan Osokin, care a explorat conceptul de recurenţă sau veşnică revenire.
El a călătorit în Europa de Est - India, Ceylon, şi Egipt - în căutarea cunoaşterii. La întoarcerea în Rusia, el a fost prezentat lui Gurdjieff şi şi-a petrecut următorii ani, studiului alaturi de el.
A fost un fel de Parmenide modern, care a negat intr-un final realitatea ultima a miscarii. După revoluţia bolşevica, Ouspensky a călătorit la Londra, prin Istanbul, si a fost în acest timp impreuna cu Gurdjieff, cu care a fondat Institutul pentru dezvoltarea armonioasă a omului, în Franţa.
In 1915, Ouspenski l-a întîlnit la Moscova pe Gurdjieff, un maestru spiritual insolit, iar în 1917 l-a urmat în Caucaz. Intr-un fel, Gurdjieff a fost „dezvatatorul" despre care scrisese Hinton. Gurdjieff a insistat asupra necesitatii eliberarii de toate convingerile mecanice care puteau împiedica desteptarea constiintei si autocontrolul.
Gurdjieff a fost mai interesant în calitatea sa de „dezvatator" decît în cea de profesor - sistemul sau privind lumea era complicat si neconvingator. Dar, conform lui Ouspenski avea puteri psihice si putea comunica cu discipolul la distanta fara sa foloseasca limbajul articulat. Gurdjieff citise lucrarile lui Ouspenski privind a patra dimensiune si cu mare sagacitate a descris cartile acestuia drept categoric mai întelepte decît autorul lor.
GURDJIEFF, George Ivanovici (1887, Alexandropol, Transcaucazia - 1949, Paris).
"Înainte de începutul primului război mondial, un om de origine armeano-greacă, ce trăise din plin experienţa călătoriilor şi a trăirilor profund ezoterice, s-a întors în Rusia, ţara în care se născuse, aducând cu el nepreţuita învăţătură mistică a Orientului."
"Frapa prin marea sa simplitate interioară şi aerul său natural cu care ne făcea să uităm complet că reprezenta pentru noi lumea miraculosului şi a necunoscutului. Se simţea, de asemenea, în el, foarte puternic, absenţa totală a oricărui fel de afectare sau dorinţă de a impresiona în vreun fel pe cei din anturajul său. În plus, îl simţeam complet dezinteresat, total indiferent faţă de lux, faţă de confortul său şi capabil de a nu precupeţi nici un efort în munca sa." (P.D.Uspensky, “Fragmente dintr-o învăţătură necunoscută”).
In 1920, profesorul si discipolul au fost la Constantinopol. Datorita succesului înregistrat de versiunea engleza a cartii sale “Tertium Organum”, Ouspenski a fost invitat în 1921 sa conferentieze la Londra. Ulterior, l-a ajutat pe Gurdjieff sa se stabileasca în Franta si sa deschida Institutul de la Fontainebleau, frecventat de parizieni bogati. Ouspenski a conferentiat la Londra pîna în 1940 - printre auditorii sai numarîndu-se si Aldous Huxley, dupa care s-a mutat în Statele Unite.
Intr-un capitol al cartii sale “A New Model of the Universe” (“Un nou model al universului”, tradusa în 1931), care este, de altfel, o colectie pretentioasa de esoterisme, Ouspenski a dovedit ca si-a depasit epoca, acceptînd ideea dimensiunilor superioare (sapte) în fizica.
Ca si “Tertium Organum”, partea stiintifica a cartii “A New Model of the Universe” dovedeste o veritabila întelegere a problemelor fizicii. Din pacate, legatura dintre utilizarea în fizica a dimensiunilor superioare si aspectele oculte, pe care Ouspenski ni le ofera din belsug, este departe de a fi clara.
Specifica lui Ouspenski, desi nu a fost inventata de el, este ideea starii de „constiinta cosmica" pe care el considera ca o dobîndesc toti misticii autentici. în mod previzibil, el explica aceasta stare în termenii celei de-a patra dimensiuni.
In realitate, foarte putine descrieri ale starilor mistice corespund cu ceea ce s-ar putea astepta de la o viziune cvadri-dimensionala.
Trimiteți un comentariu
Trimiteți un comentariu