Recent Posts

joi, 15 septembrie 2011

ÎNVIERE

Ressurection_of_a_horrid_dream_by_MidnightDirge

În noaptea aceasta avut-am tainic vis

Un vis ce cobora din înălţimi de nedescris

Din hăul nefiinţei şi-a vieţii rădăcini

Prinse-se loc în sufletu-mi un vechi mister divin.

Şi se făcea că-n chinuri din focul de lumini

Mi se născuse în suflet un minunat destin,

Iubeam întâia dată un chip suav de fată

Iar eu simţeam că nu sunt eu ci umbra dealtădată,

Stăteam cuprins de gânduri în noaptea adâncă a sufletului meu,

Priveam spre naltul cer albastru şi mă uitam spre stele,

Şi dintr-odată ca într-un basm lumea pieri cu toate cele.

Apoi eu mă trezisem din visul de cleştar

Şi mă-ntrebam în gându-mi de-i totul în zadar

De ce trăiesc pe lume, de ar avea vreun rost

Tot chinu-acesta jalnic, tot visul cel duios ?

Dar nu, nu mă trezisem căci încă mai visam

Sau nici nu adormisem, nici nu mai existam,

Iar am privit spre stele, spre astrul alb şi suav

Dar luna era roşie, privirea ei de gheaţă

Credeam că nu voi mai cunoaşte o altă dimineaţă,

Era o cruce mare pe faţa-i sângerândă

Iar inima din pieptu-mi era tot mai plăpândă,

Căci stelele plângeau cu lacrimi mari de foc

Iar eu credeam că-n lumea asta nu mai există loc

Pentru un om ca mine străin de-aproape tot,

De idealuri sacre, de magice iubiri

De tot ce-nseamnă în lume amăgitor destin.

2444511613_6dee362efe_o

Am ştiut atunci pe dată că omul din mine a murit

Şi-odată cu el un întreg univers a pierit,

Am început să plâng, de fericire însă

Căci s-a născut din moarte un altul pe pământ

Cel plămădit din stele, lumină şi cuvânt.

Nu mai eram eu însumi, hain şi egoist

Nu mai eram acelaşi veşnic trist

Descoperit-am taina rostită de Hristos

Numai de-aveţi iubire aveţi pe lume-un rost

Îmbrăţişat-am stele, luna cu cer cu tot

M-am bucurat că astăzi a înviat Hristos

Din omul vechi rămas-a cenuşa-i de prisos

Străluce astăzi Omul nou, pe veci cucernic credincios.

Acesta-i visul tainic pe care l-am avut

Însăşi din crucea lumii, îmi pare s-a născut,

Şi-am înţeles că omul în sufletul său poartă

Sămânţa nemuririi şi-a veciniciei soartă,

Lumină din luceferi, sânge din sfânt potir

Iubirea – taina sacră s-a pogorât din cer

Pe crucea din Golgota s-a săvârşit etern mister,

A înviat speranţa prin Domnul nostru Iisus

Căci mântuirea noastră ne vine doar de sus.

Robert TRIF - din Volumul " Peregrin spre Absolut "

1 comments:

Dupa lectura este greu sa ai abtinere: un stil inconfundabil; spune-ti vorbele de parca ati taia cu diamantul. Doamne , ajuta!

Trimiteți un comentariu

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More