Cu ocazia nasterii lui Hristos, “Dezvatatorul” va ureaza sa aveti o viata luminata, minunile Universului sa va umple viata de fericire si implinire, Spiritul  craciunului sa vegheze la dezvoltarea armonioasa a fiecaruia.

Multumesc din suflet tuturor celor care mi-au luminat pasii, recunostinta celor care s-au invrednicit sa-mi viziteze blogul, sper sa revina cu placere de fiecare data, pace si lumina celor ce n-au vazut dar vor crede, binecuvantare celor ce vor urma.

DEZVATATORUL

A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi nu s-ar povesti… a fost odată, în vremuri deloc îndepărtate, într-un sătuc mic-mic, o familie de ţărani care avea doi copii.

Tatăl nu credea în Dumnezeu, şi nu ezita să spună şi altora ce simţea el în legătură cu religia şi sărbătorile creştine, cum ar fi Crăciunul.

Soţia lui credea însă, şi ea şi-a crescut copiii astfel încât să aibă credinţă în Dumnezeu şi în Iisus, în ciuda comentariilor lui negative, prin care se împotrivea la orice.

Într-un ajun al Crăciunului încărcat de zăpadă, soţia şi-a luat copiii la o slujbă creştină în satul în care locuiau.

L-a invitat şi pe el, dar a refuzat:

“Prostii, dacă ar exista într-adevar Dumnezeu iar Iisus ar fi fiul Său, de ce l-ar fi trimis El pe pământ cu chip de om? Dacă e atotputernic, de ce să se coboare El până la nivelul nostru? Nu pot să cred aşa ceva, n-are nici un înţeles!”

Aşa că ea şi copiii au plecat, iar el a rămas acasă.

N-a trecut mult şi vântul a început să bată mai tare, viscolind zăpada. În timp ce bărbatul se uita afară pe fereastră, tot ce vedea era o furtună de zăpadă.

S-a aşezat să se odihnească înainte de a aprinde focul pentru a încălzi casa peste noapte.

Şi chiar atunci a auzit un zgomot puternic. Ceva a lovit fereastra. Apoi încă unul. S-a uitat afară, dar nu a putut să vadă prin viscol mai mult de câteva urme pe zăpadă. Când vântul s-a mai liniştit, el a mers afară să vadă ce anume a lovit fereastra. Pe câmpul de lângă casă a văzut un stol de gâşte sălbatice.

Se părea că ele zburau spre ţările calde pentru perioada de iarnă când au fost prinse de viscol şi nu au mai putut înainta. Păsările s-au pierdut şi au eşuat la ferma lui, fără mâncare şi fără adăpost. Îşi mişcau aripile şi zburau în jurul terenului în cercuri mici, orbite şi fără nici un scop. Câteva din ele se pare că s-au izbit de geam.

Ţăranul, om cu inima caldă, iubitoare, s-a gândit că le-ar putea adăposti la ferma lui, de vreme ce nu puteau să mai zboare spre sud pe o astfel de vreme.

„Ferma ar fi un loc tare bun pentru ele să stea. Este călduroasă şi sigură, ar putea să-şi petreacă noaptea aici şi să aştepte sfârşitul furtunii.”

Aşa că a mers până la fermă şi a deschis larg uşile, apoi a aşteptat, sperând că ele vor observa ferma deschisă şi vor intra. Gâştele dădeau însă din aripi învârtindu-se fără nici un scop şi se părea că nu au observat ferma şi nici că şi-au dat seama ce ar însemna aceasta pentru ele.

Bărbatul a încercat să le atragă atenţia, dar tot ce a reuşit a fost doar să le sperie, şi ele s-au mutat mai departe. Ţăranul a intrat în casă şi a ieşit apoi cu o bucată de pâine, a rupt-o şi a făcut o dâră de firimituri care să le conducă spre fermă. Dar ele tot nu au înţeles.

S-a dus în spatele lor şi a încercat să le îndrepte spre fermă, dar ele s-au speriat şi mai tare. S-au răspândit în toate direcţiile, numai spre fermă nu.
Nimic din ce a făcut nu le-a determinat pe gâşte să ajungă în locul unde le-ar fi fost cald şi unde ar fi fost în siguranţă.

„De ce nu mă urmează?! Nu pot să vadă că acesta este singurul loc unde ele ar putea supravieţui furtunii?”

Tot gândindu-se la asta şi-a dat seama că ele pur şi simplu nu vor urma un om.

„Doar dacă aş fi unul de-al lor aş putea să le salvez!”, a spus el tare.
Atunci i-a venit ideea. A intrat în fermă, a scos una din propriile lui gâşte şi a purtat-o în braţele sale până a ajuns în spatele stolului de gâşte sălbatice. Apoi i-a dat drumul.

Gâsca lui a zburat printre celelalte direct spre fermă şi, una câte una, celelalte gâşte au urmat-o spre acel loc sigur.

Bărbatul a rămas tăcut pentru un moment în timp ce cuvintele pe care le-a spus cu câteva minute mai devreme i-au revenit în minte:

„Doar daca aş fi unul de-al lor, atunci le-aş putea salva!”

Apoi s-a gândit la ceea ce i-a spus soţiei mai devreme:

„De ce Dumnezeu s-ar fi smerit atât pe Sine ca să vină pe pământ şi să trăiască în trup de om?”

Dintr-o dată, totul a avut sens. Aceasta e ceea ce a făcut Dumnezeu. Noi am fost ca şi gâştele – orbi, pierduţi, disperaţi. Dumnezeu l-a trimis pe Fiul Său ca să ne arate calea şi să ne salveze.

„Aceasta este adevărata însemnătate a Crăciunului!”

Privirile i s-au luminat când a înţeles. În timp ce viscolul se potolea, sufletul lui a devenit liniştit contemplând acest minunat gând.

Ani de indoială şi necredinţă au dispărut ca şi furtuna trecătoare. A îngenunchiat în zăpadă şi a rostit prima rugăciune din viaţa lui:

„Mulţumesc, Doamne, că ai luat chip de om şi ai venit să mă scoţi din furtună!”

Material preluat de pe saitul http://www.damaideparte.ro/.

A Festival of Christmas Carols
Sir Colin Davis conducting the London Symphony Orchestra & John Alldis Choir
FLAC+Cue+Log | Scans | 1 CD | 204 MB
Classical Christmas | Philips | 1989, rec. 1979
Program:
01 - Hark, the Herald Angels Sing
02 - Coventry Carol
03 - Joy to the World
04 - In dulci jubilo
05 - Silent Night
06 - God Rest Ye Merry, Gentlemen
07 - The Holly and the Ivy
08 - What Child Is This
09 - The First Nowell
10 - Good King Wenceslas
11 - Deck the Halls
12 - O Tannenbaum
13 - Patapan
14 - We Three Kings of Orient Are
15 - Away in a Manger
16 - I Saw Three Ships
17 - I Wonder as I Wander
18 - O Come All Ye Faithful


http://rapidshare.com/files/169981025/lso_jac_fac.part1.rar
http://rapidshare.com/files/169987442/lso_jac_fac.part2.rar
http://rapidshare.com/files/169987777/lso_jac_fac.part3.rar

Brian Crain - A Traditional Christmas (1998)
New Age, Classical | 1 CD | MP3 @ 256 Kbps | 96 MB

Excellent CD!!! Soft and mellow piano with excellent orchestral backing. Wonderful rendition of fine selection of Christmas music. Enjoyable listening anytime but especially at Christmas!

Tracklist:
01. Joy to the world (03:58)
02. Ave Maria (03:36)
03. Silent night (03:07)
04. Peacefulness (03:51)
05. O holy night (04:04)
06. Jesu, joy of man's desiring (03:14)
07. The first noel (03:19)
08. Amazing grace (05:32)
09. Away in the manger (03:05)
10. It came upon the midnight clear (03:33)
11. God rest you merry gentlemen (03:27)
12. O little town of Bethlehem (03:31)
13. Shimmering lights (03:16)
14. We three kings (03:20)
15. Hark! The herald angels sing (01:02)

Alexandra David-Neel "Magic and Mystery in Tibet"

David-Neel illustrates the point that there is much more to life than is found on the surface. Readers are initiated into powerful meditations, breathing exercises, the control of body heat, visions, shamanic magic and past life recollection.

David-Neel's trailblazing travels were driven by curiosity and deep-seated Buddhist spirituality... Her writings blend descriptions of extraordinary psychic exercises and Bon sorcery... with accounts of the wonders and rigours of early 20th-century travel in remote regions.

A fascinating account of the spiritual training of Tibetan monks and mystics… an intriguing book… A true travel classic that will enchant thinkers and adventurers alike.

One of the most remarkable and influential female travellers of all time, delves into the mysterious world of Tibetan Buddhism… Her lucid prose and insightful observations will captivate readers throughout, opening the door to a different kind of reality.

This is P.D. Ouspensky's Tertium Organum, which he believed was the third major philosophical synthesis, the previous being those of Aristotle and Bacon. Originally issued in Russian in 1912, this is the second, revised edition. It was translated into English and published in 1922. This is the only major work by Ouspensky which is in the public domain in the US by current copyright laws.

Ouspensky (1878-1947) was a mystic who traveled widely in Europe and the East looking for esoteric knowledge. He later studied with G.I. Gurdjieff. In this book, he uses the concept of the fourth dimension as an extended metaphor for the esoteric nature of reality. Einstein and other physicists had at that time validated the study of higher dimensions, and Ouspensky was fixated on this idea. One can only wonder at what he would think of string theory, parallel universes, and the holographic universe hypothesis (the latter of which he prefigures in this book).

This is one of those great Books that has suffered because of a lack of readership capable of comprehending it. If one has the left brain traits necessary to grasp the transfinite logic and mathematics, then the mystical implications are ungraspable. And if you have the right brain intuition to understand the mystical implications, then you often struggle with the logic and mathematics. This book requires a reader with not only a first rate mind, but also a balanced one.

To briefly abstract the primary thesis: time is really motion in extra dimensional space. This is profound, for Ouspensky was the first to actually point towards where an actual, physical fourth dimension can be found. Our brains confuse this dimension with time. It can be split off from time with an adjustment, or evolution, of consciousness. You see, this represents the next huge leap in understanding the nature of the universe and reality. Just as Newton's undefined quantity of "gravity" was shown to actually be curved space, so does Ouspensky show Einstein's undefined quantity of "time" to be motion through higher physical dimensions.

T 58 Turnată în vara anului 30      ZONIE OI MEI(a merge) GEOBEL(giubea mai mică) ZERIE(a se

zări, a se vedea) OSOE(osoi: os mare, foarte tare) ATIGEO(a atinge) DOTO(pe dată, de îndată) OI SOE(soi: a dormi, neam) MOIE(a înmuia) BEMO(a bea). A(a: creator, a zbura, străbun) ZOE ANGEO(înger) ILO I(i: a merge) NEO ZI MARO(mare) STEU(a sta). OI SERTO(serti: a sili) GOIE SOE(soi: neam, a murdări) GLOTE(gloate) LO DESI(des, a îndesa) NODOI(nod mare) AFIN(rudă, neam) DORT(dert: jale, mîhnire) LATOE(lat, întins). TIGEO(tigi: a coase capătul unei ţesături) IE(a lua) GEOSO(jos) FOC TIGE(ti-gi: harpă, tobă, a cînta la aceste instrumente) SE IO DESI(a îndesa, a înghesui) NO SAGEA(săgeac: pirostrii pentru foc). ON(on: neam, rude, a aduna, a însoţi) POR(por: grămadă de fîn, claie, stog) TOIE(toi: a certa, a calma) OSENOI(oşeni: a alina o durere, a se stinge) KLOE(claie, a face clăi). NOI(noi: cenuşă, cărbuni, frunze pentru descîntece şi leacuri, aghiasmă) E BEMO(a bea) LO IESE(a ieşi) ROLOI(rîlăi: a face un şanţ mic, rouă, zori, a se înnoi). SO ONSO(unsă, vestită). GEMOI(a geme) A ZOLOE(zolie: spălare, zbucium) SOTERA(sotir: a mîntui) AGA(a-ga: cinste, cunună, învechit) GEOI(gioi: vioi) EDOE(ede: a ieşi, a muri, a se ridica, a judeca) SETE RA(rea). SEDOI(sedea: imn religios cîntat în biserică în timpul căruia participanţii stăteau jos) SOE(soi: murdărie, urmă) MIG(mic) CO SARGE(sarghie: pînză rară de sac folosită la împachetat) ROSO(roşă: roşie) TI(ti: veselie, a păstra viu) BOGATA LUEO(a lua). GOI TEGE(tăgi: a nega) BOROTO(borît: vomă, urît, dezgustător) PANO(păna: a schimba butucii de la vie, a înlocui) SESO(seşă: adunare a sătenilor) DO(a da) SARGE(sarghie) ROSO(roşie,). E COTIZE GIEO(giu: viu). PALOE(pălie: sărbătoare din preajma zilei de Sf. Ilie) STO(a sta) ONSEO(unşii, vestiţii, aleşii) NOBALI(nobili) SA SETE DOGE(dogi: a sparge, răguşit) SOTRI(şatre: neamuri, familii) BOCIT. ZOI(zoi: apa murdară de la spălatul vaselor) RASIEO (răzie: a se învecina) SO DEO(a da) LO SCITO OI POURGEZO(a purcede) OI DENO(denie: slujbă religioasă de seară dinaintea Paştelui) PATRI(patrie) DO(a da). LO ROI((roi: a pleca) DICOE(dichiu: administratorul unei mănăstiri) + + SCITO SARMATO ON(on: neam, a se aduna) SOTI(soţi, a însoţi) GIEO(gioi: vioi, repede). EDO(ede: a ieşi, a se ridica, a pune jos) CECILI (cicili: a se găti) ARGIO(argea: construcţie în pământ ca un bordei deschis, grinzile de lemn fixate pe laturile unei plute pentru a ţine fixate lemnele ce o compun) LORO(leroi: dorinţă, plac) ON(on: neam, a se strînge, a se însoţi) GRABEO(grabă) BO(bu: a plînge) OI SO OSOI(osoi: os mare, tare ca osul). (stînga vertical jos) DAPISIEO DABO(cetate) ROI(roi: a pleca din loc) SENIC(senic: ţesătură de cînepă pentru rufe de corp, prosoape, feţe de masă, bucată de pînză în care se pune cenuşa pentru leşie) ILO + + + Jos stînga scris mare LO GOI LOUE(a lua) E.(ede: preot judecător) M.(mato: conducător) DAPIESE OI DO(a duce) G.(geto) D.(dabo) SETOZO(principală). Chenar jos centru TALI(tali: plecăciune) PIKO(pică: stropi, mulţime de stropi) SENO(sena: arbust din Orient folosit pentru purgativ) I(a merge, a goni) KLOE(a clădi în clăi; claie). TRASO(trasă: a repeta, a turna, a face) DOI ARISTORESI MACIDONE SO. Dreapta jos CIL(cil: sur) IAR(iar: braţ sec al unei ape curgătoare) GIOS(jos) CITO(cită: adevăr) SARMATO ROPOG(rapăg: alunecare, a împinge din spate) AT(at: cal) SO.

Zonie, să mergi pe dată pînă ce oasele se vor zări prin giubelă, să te odihneşti şi să bei numai atunci cînd te vei înmuia(vei fi obosit frînt). Îngerul lui Ilo a mers să stea la creatorul Zoe într-o zi mare şi curată. Să sileşti neamul murdar al lui Goe, să se îndese în grămadă mare, alături de noi la necuprinsa jale care ne-a lovit. Să luaţi pînză, să o tigiţi şi să o aşezaţi pe pirostrii(platformă din metal-instalaţie pentru incinerat) în cîntecele harpelor şi tobelor înainte ca eu să înteţesc focul. Pentru a alina durerea, rudele să adune o grămadă de fîn şi să o clădească în mijloc. După ce el va ieşi(pleca la cele veşnice) în zori se va aduna cenuşa bună pentru descîntece şi leacuri şi se va bea în cinstea lui. Gemetele şi puternicele zbuciume îl vor mîntui (ridica la ceruri) cu mistuitoare sete la divina(străbuna) şi înălţătoarea judecată. După slujba religioasă se va strînge într-o sarghie roşie puţina murdărie(cenuşă rămasă) din neuitata şi bogata viaţă care ne-a fost luată. Borîtul de Goie a tăgăduit în adunarea sătenilor că a înlocuit sarghia roşie pe care a dat-o prima dată. Dar Cotize este viu. De Pălie, aleşii nobili împreună cu rudele lor, au stat palizi şi au bocit cu sete pînă li s-au dogit glasurile. Cu zoile de la spălatul vaselor rituale să se purceadă la drum şi să se dea vecinilor sciţi. În patria lor să se facă seara o slujbă religioasă. Neamurile sciţilor şi sarmaţilor să plece însoţite repede de dicoe, credinciosul în sfînta cruce. După dorinţă, în grabă s-a pregătit argeaua iar neamul gătit de sărbătoare a plîns ori s-a ţinut tare ca osul.
Stînga vertical jos Sfînta cenuşă a lui Ilo a fost pusă în senic şi dusă cu alai în cetate de către Dapisieo.
Jos stînga scris mare Goi a fost luat de către preotul judecător şi conducătorul Dapisieo şi dus în cetatea principală a geţilor.
Dreapta jos scris mare Neamul sarmaţilor a aflat adevărul(a sacrificat) împingînd de la spate caii lor suri, jos într-un iar(ripă).
Chenar jos centru Cu mici şi multe plecăciuni, pic cu pic se clădesc marile prietenii. Astfel este trasă(scrisă) de două ori de macedoneanul Aristoresi.


T 59 Turnată în anul 30     TEGE(tăgi: negare contestare) REPOSIEO(repezie: avînt, pantă

înclinată, alergătură) E IDA(ida: rîu, apa creaţiei) TEO(ţiu: vîrf ascuţit de stîncă). CEI(cei: a ţine calea dreaptă, a cere) TALI(tali: plecăciune) FIO(a fi) ASO(az: primul, eu) ON(on: neam, popor) TOR(tor: tizic, ocolul unde se închid vitele şi se formează tizicul) ESIA(a ieşi) A SILE(sila: fericire, cale, miel). PAE(pa-e: cinste, titlu onorific, a măguli) OPRE TOERI(toiri: a bate cu toiagul, a porni la drum) SIR(sira: urmaşii cuiva, şir) OMA(oamă: mamă) LIO(lie: minune, legătură) GETO TRAKIO. GOGI(gogi: a curăţa) PIO(pio: preot, credincios) ASTAGIO DENIA(denie: slujbă de seară în săptămîna dinaintea învierii) ROSO(rază: a revărsa raze, a străluci) RETI(redi: pădure tînără şi mică) SEIN(sein: cîntec ce se cîntă la culesul strugurilor). DIEO(sfînt) PAGE(pace) IOSIUS I(i: a merge) FI SIO(sii: a se sfii) AE(a-e: a se înălţa) BIO(bîie: pericol, necaz, atenţie). A SIO(sîi: a se sfii) RESI (rază: a străluci, a revărsa raze) FIRO(fir) TELU(tel: fir de metal auriu din care se face beteala) PELIU(peleş: ciucure, şnur care se petrece pe la mijlocul cămăşii naţionale) ON(on: neam, a însoţi) RITO(rit: credinţă, religie) GETO TRAKIO. SO PIE(pio: credinţă) DI(di: a spune) CEI(cei: a ţine la dreapta) ANU IO BIO(bîie: atenţie, necaz) TINI(a ţine) RIPO(rîpi: a săpa adînc, a umili) E TARE(tare: greutăţi, poveri) TOS(tos: mărunt, cu granulaţie fină). Medalion stînga: MAGL(mîgle: sfeşnic de lemn); Centru M(părinte, conducător) E(ede: a se ridica la ceruri) S(sent: sfînt) I(ig: uşă, a judeca) A(amin: bunăstare, fericire, necaz) G(geto).

Rugăciunea(crezul) geţilor. Dreapta vertical: PTR(patri: ţară); orizontal: LTU (latu). Între medalioane există cîte o cruce iar deasupra lor este capul de bour!!!
Apa care curge cu repeziciune din vîrf de munte nu poate fi tăgăduită. Neamul nostru a fost ales primul să iasă din gunoaie şi să aducă laude prin miel, să se închine şi să ţină calea cea dreaptă. Această cinste nu s-a oprit aici şi a călătorit cu toiagul la urmaşii minunatei mame a geţilor şi tracilor. Cucernicul preot Astagio, într-o mică pădure a făcut o denie care revărsa raze de lumină şi a fost însoţită de cîntece. Sfîntul Iosius a mers şi s-a suit smerit la ceruri să ne scape de necazuri şi să ne aducă pacea. Credinţa geţilor şi tracilor este ca un fir strălucitor făcut cu mare sfială şi care revarsă raze şi încinge pe mijloc cămaşa(sufletul) neamului. Spun că dreapta credinţă este tot anul, eu atenţionez să fie ţinută cu mare dăruire pentru că este o povară mică. Medalioane: Sfeşnicul(lumina sfintei cruci) purtat de Mesia (rugăciunea geţilor) peste toată ţara.

T 60 Turnată pe la anul 35    ZURASIEO ON(on: neam, rude, a aduna, a însoţi) TUN(tuna:

a urla, a batjocori) PIE(piu: credincios, preot) NO(uite! nu) POE(poi: pleavă de cînepă) ROGUE(a ruga) GOLO(a goli) ARGIU(argea: construcţie simplă ca un bordei, unde se punea vara războiul de ţesut, bolta unei pivniţe) SCITO LONGIE(lung, îndelungat) MOLIO(molîu: bleg, molatic, liniştit) DABO(cetate). ON(on: neam, a aduna) SO (aşa, astfel, a îndemna un cîine să atace) AT(at: cal tînăr, armăsar) TEGE(tăgi: negări) RO(rău) MONGOE(mangă: om încăpăţinat, ambiţios) AO(minune, uimire) I(i: a merge) ++++ . M(mato: conducător, părinte) ++ -C(cris: judecată)-X(geto)-X(gio: vioi)- I(i: a merge) NO(uite!) DABO(cetate) SCITO RAG(a rage, a răcni) NAOKI(năuci: a înnebuni, a ului, a prosti) BEZOE(bîzoi: muscă mare, viespe) OM COA(coa: cată să, trebuie să) RAE(răi: a se înrăi, a duşmăni, a tînji) BOE(boi: a murdări, a păcăli) IERO(iereu: preot) SO(aşa, astfel, a ataca). IPEN(ipen: sănătos, tocmai) GOPOE(copoi: cîine de vînătoare) RIUMIONO I(i: a merge) GEO(giu: vioi, repede) POR(por: stog, căpiţă, şiră) GENA(gina: vină, răspundere) PATRIA E DABO RAZI(răzi: a se învecina). ANO(anul trecut) RUP(a rupe) ON(neam, clan, a se aduna) DIEO(sfînt) KUE(cui: beat mort, ţeapăn) DUSU(a duce) RAGIO (rage: a plînge, a urla) SOE(soi: neam, a murdări) ANGE(angel: înger). SOE(soi: jeg, murdărie) ZOISTE(zoişte: zoi multe) RO(rău) ISTRIO ON(on: neam, rude) TRAKIO SOE(soi: neam, a murdări). I(i: a merge) NAI(năi: corabie, naos) NOTA (nota: a înnopta, a naviga, a pluti) SOE(soi: neam, a dormi) PIE(piu: preot, credincios) RUMIONU(român) NILOE(nilă: milă, a milui). PAR(par: a apăra) GIO(giu: viu, energic) POGON(pogoni: a alunga) DOE(a da) SCITO BOI(boi: chip, înşelăciune). ESO(a ieşi) GINOE(gini: a pîndi, a observa) PAZOE(păzie: piatră preţioasă) LOE(a lua) LINU(încet, pe îndelete). TRACO( traci) EDO(ede: a judeca, a şterge) AKNO(agnă: bucată de prescură din care se taie nafura pentru împărtăşanie) ON(on: rude, popor) NOLIO(nălăi: a năvăli) DABO GRONO SO. lll(Mîntuitorul) I(a merge) DUBLOZA (dublă: unitate de măsură de 10 litri, baniţă) MOLEIU(molîiu: bleg, liniştit). KOTO(a căuta) POLO(polei: îngeri, zîne, fiinţe supranaturale din basme) ADA(a aduce) NOUSE(nosa: haide! Hai!) M.(mato: conducător) E.(ede: preot judecător) DAPISEU. ZURASIEO DO(a da) GROSI(groşi: monedă de aramă care a circulat în Ţările Române, Ungaria şi Polonia) AN(anul acesta) OC(oca: pricină, datorie; oga: a achita restul dintr-o datorie) KITO(chit: achitarea unei datorii) ARMOSO SKITO.

Zurasieo, rogu-te să te însoţeşti(să pleci) şi să tuni împotriva preotului necredincios care este o pleavă de cînepă ce a golit(distrus) îndelungata linişte a argelei (comunitatea religioasă) din cetatea sciţilor. Astfel neamul, ca nişte cai nărăvaşi s-a întărit(adunat) în jurul acestui om rău şi încăpăţinat mergînd să nege minunea crucii. Aşa, după vioaia judecată a credincioşilor geţi şi a conducătorului, uite trebuie să mergi în cetatea sciţilor şi să răcneşti împotriva bîzoaielor nebune care au fost înşelate de preot şi tînjesc să devină OM. Ca un cîine de vînătoare românesc, vei merge repede şi cu folos pentru că patria are mare răspundere faţă de cetatea vecină. Anul trecut, după ce s-au îmbătat cumplit, s-au rupt de neamul sfînt şi s-au dus să urle şi să-i murdărească pe îngeri. Jegul şi zoiştea au trecut Istru şi la neamul din Tracia care s-a murdărit rău. Să pluteşti cu corabia, să mergi la aceste neamuri şi să-i miluieşti cu preoţi români. Să aperi cu energie şi să alungi înşelăciunea de la sciţi. Ieşirea(plecarea) să fie văzută ca o piatră preţioasă luată şi cercetată cu grijă. Astfel să năvăleşti în cetatea Grono la neamul tracilor şi să-i judeci(ierţi) dîndu-le nafură. Înzecita linişte a Mîntuitorului mearge peste tot. Haide, caută făpturile de pe cer(zînele) şi adu-le! Dapiseu, conducător şi preot judecător. Dă groşii armatei scite să fim chit pentru datoria din anul acesta, Zurasieo!

T 61 Turnată pe la anul 38    DITE(dite: zisa, judecata) GEMO(geme: a răsufla din greu,

a fi plin de ură sau de tristeţe) TOE(toi: a certa) PETO(pită: slujbă, funcţie) SOCOTE POLCO (polcu: unitate militară în Tările Române la sfîrşitul evului mediu) DABO(cetate) GETO. CEODO(ciudă, ură) A ZERFI(a jertfi) OGO(oco: neam, popor) IGE(ige: a înfrunta, a avea grijă) O APLO(apla: simplu, fără meşteşug) KAPO LO DIEO(sfînt) ZOE. OSOE(osoi: tare ca osul, a se osifica) ON(on: neam, familie, a locui) DO IREZO(irează: stîrpitură, aducător de rele) POPOE(popoi: mălai subţire copt în spuză, pîine mică de forma unei turtiţe) STO DABO(cetate) GETO TRASO(trasă: încă odată, lovitură) I(i: a goni, a merge) SOI(soi: murdărie). PENTO(penţi: pinteni) DE(a da) NOEO(înnoi) OI ON(on: a strînge) KAPO NODO(nodă: a înnoda) I(i: a merge, a goni) ZABELO. ON(on: neam, a aduna) KARLOTO(carliţă: covată, albie) ON(on: neam, popor) MONGA(mangă: om încăpăţinat) TO GETO SO INTEO(întîia: a da întîietate). – M(mato: conducător). E(ede: preot judecător). DAPISIO I(i: a merge) M(mato: conducător). E(ede: preot judecător). ZOIRASIEO – KOTO(cotă: a căuta, a cerceta) POLEO(Pălie: sărbătoare din preajma zilei de Sf. Ilie, polei: îngeri) ADA(a aduce) NEO(nouă) IT(iţi: a privi ceva) GII(vii) IR(ire: alifie, unsoare) +. TIPA(ţipa: a arunca, a fluiera) ROSEO(a se roade, a se uza) I(i: a alerga) GONI PE GISEO(gisa: a visa) OI GENO(gena: mic, slab). PILO(pilu: bici din piele, văcar, murdar). NITOE(nită: uite! iată!) ZOE OI CACO OI NATI(nat: ins; nate: femeie, raţă, naţi: bărbaţi).

Zisa(judecata) cetăţii geţilor este plină de durere şi te ceartă pe tine în slujbă să dai socoteală pentru polc. După capul(înţelepciunea) sincer al sfîntului Zoe ai jertfit oastea neamului cu o ciudă nemăsurată pentru care trebuie să răspunzi(să fii pedepsit). Cît timp vei sta în cetatea getă vei fi tras (lovit, tîrît) şi vei fi gonit cu murdărie şi îi vom da acestui aducător de rele, pîine subţire şi mică, tare ca osul. Zabelo, vei da pintenii cu care te-am înnoit(numit comandant) pe care ţi-i vom lega de cap să fii alergat. La sărbătorile neamului toţi geţii să aibă întîietate în faţa acestui om încăpăţinat. Conducători şi preoţi judecători Dapisio împreună cu Zoirasieo. Adusă nouă şi privită cu atenţie vie, a fost cercetată de sărbătoarea Pălii şi unsă cu semnul crucii(judecata sfîntă). Acest înfumurat a fost trintit şi tîrît apoi alergat şi gonit cu biciul pentru că este un nimic. Iată Zoe! acest nimic este ori caca ori maca(raţă).

T 62 Turnată pe la anul 40     MATO BOERO BILTEO NI(priveşte!) OAK(oacă: spirit necurat

care sperie copii) SOTIE(soţie) FO(fu) PERDUO(a pierde) TUE(tui: nebun, patimă). UNO (una) AO(durere, suferinţă) EDEO(ede: a ieşi, a muri, a se ridica) KUO OMO (oama: mamă, femeie) I(i: a merge, a goni) INDO(inde: unde. cînd) DU(a duce) REBEIO(rebela: a se răscula). NUA(no: ia!, iacă!) LO PUE(a pune) SO AGEIO(agie: conducerea unui ţinut sau oraş) ON(neam, a însoţi) SONTIO(şonta: a schilodi, a tăia în bucăţi) UNI OCINO(ocină: a stăpînă; pământ moştenit, moşie părintească). RODINO(rodină: neam, familie) AE CILEAR(chelar: pivniţă, beci; chiler: cameră mică folosită drept cămară sau locuinţă) KILO(chilă: unitate de măsură pentru cereale de 430 sau 680 litri, impozit pe cereale, surpătură, om de nimica, prăpădit, sărman) RO(rău) DABIO(cetate). SOIE(soi: neam, caracter, jeg, a murdări, a dormi) E GIEO(giu: viu, vioi) PRINO(prenoi: a înnoi, a relua, a face să fie astfel cum a fost) LUE(a lua) BETOE(beţie) MURSA(mursă: băutură fermentată din apă cu miere) BOIE(chip, înfăţişare) SATRE(şatră: neam, clan) IO POE(pleavă de cînepă). STOE(a sta) DABO(cetate) GETO RE(rea) KAONE(caune: ocne, temniţe) MANDUA(manduc: a orienta, a conduce) SIE(sii: a fi, a se sfii) SOARI DO(a da) COSOE(cosoi: parte a carului, şiret). ON(neam, a aduna, a locui, a însoţi) SONTE(şonta: a schilodi) RO(rău) SOE(soi: neam, fel, jeg, a murdări, a dormi) PLENOE(plenui: a jefui, a prăda) EDO(ede: a ieşi, a provoca, a da o lovitură) EGE(eg: a stăvili, a strînge într-o legătură, a cerceta). STO(a sta) IO AUROA (aorea: uneori, cîteodată; auros: auriu, luminos) ON!(on: neam, a aduna, a locui, a însoţi) UE(uliu) RE(rău) BATOE(a bate) POE(poi: pleavă de cînepă) GENEO (gena: mic, slab). GAREO(gară: clevetire, calomnie, mulţime zgomotoasă) [UN! !IU SOA IPUN(ipui: a se înfrăţi , a înnoi) SO ESE(a ieşi) IO NOE(nume, noi: a înnoi, apă neîncepută pentru descîntece, a tăcea chitic, a se îmbolnăvi) AKUE! (acuşi: imediat) !OTE STOE(a sta) PIEO(preot, credincios) DUR(tare) GIEO(giu: viu, vioi) AGI (N)KUE(acina: a-şi găsi refugiul, a se adăposti) UNO! !POE(poi: pleavă de cînepă) STOE(a sta) A LOIU(a lua) E ARMO(armă, încheietura braţului, coapsă) I? ON(neam, a aduna, a locui, a însoţi sau ION) MO! !NOI(noi: a înnoi, apă neîncepută pentru descîntece, a tăcea chitic, a se îmbolnăvi), noi) TRASO(trasă: încă odată, a lovi, a obliga) MAIRO(maier: mic agricultor din jurul oraşelor) BIRO(bir: impozit, taxe, nenorocire) N! !S?RUNIN(nin: ia!, uite!; nina: nani) ON(neam, a aduna, a însoţi) IO SOLIE! !UTE SONIO(a se sminti) SOI(soi: neam, fel, jeg, a murdări, a dormi sau OSOI: tare ca osul, puternic) OA(uimire) N! !ISIO(a ieşi?) SILUIE(silui: a obliga, a dispreţui) DAPIESO] Textul din paranteza dreaptă nu a fost desluşit pentru că imaginea are lipsă pe laterale cîte o literă la ultimele 6 rînduri de jos. Textul cu alfabet religios nu a fost desluşit.

Priveşte cum o nălucă a speriat soţia conducătorului boero Bilteo fiind cuprinsă de nebunie şi pierdută. Cînd eu am gonit împotriva răsculaţilor, o suferinţă a dus-o la moarte ca pe orice femeie. Astfel conducerea m-a însoţit la război pentru că răsculaţii au pus stăpînire pe moşia strămoşească. Acest neam de oameni de nimic ce locuieşte în căsuţe mici, a făcut rău mare cetăţii. Murdari şi vioi(gălăgioşi) şi-au reluat năravul beţiei cu mursă. Chipul neamului meu era murdărit de această pleavă de cînepă. Cetatea geţilor a cerut să fie conduşi şi să stea la ocnă rea(grea) iar soare să le fie dat cît un şnur. M-am războit cu acest neam rău şi murdar care prăda dar i-am dat o lovitură şi l-am stăvilit. Eu stau acum fericit. Ne-am adunat ca nişte uli şi am bătut rău mica şi gălăgioasa pleavă de cînepă. […]

T 63 Turnată pe la anii 55-70    N.(nobalo: conducătorul neamului, primul nobil) M.(mato:

ocrotitor) DAGE (dage: adunare) BALO(bală: neam străbun) DU(a duce) AN LARMA (larmă, zgomot) OLORI(olore: a adia uşor, neregulat, vînt uşor) GEIO(cei: a ţine la dreapta) EMA(ima: a murdări) NOBALI BOENGEIO(boiangii, vopsitori). DAGIE(dage: adunare ) OSIE(osi: a se întări ca osul, cu putere) ON(on: neam, a strînge, a însoţi) SOTI(soţi, însoţitori) GEIO(cei: a ţine dreaptă) STI(a şti) DO(a da) ARSE – M(mato: conducător) – BOIRE(vopsire) RODU(rod: rezultat, muncă, folos) AE ZAIO(zai: apă cu gheaţă care se scurge primăvara pe rîurile de munte revărsate) GEOSO(jos) SE SOEZ(soiuz: bucăţică de piele cu care se repară încălţămintea, adăugire) FEM(a face). SURLA(instrument de suflat, rîtul porcului) RILO(rîlă: minciună) ROGEA(a ruga) GIGE (gigea: frumos) TUNDO(a alunga, a pleca) DU(a duce) IGE(ige: ochi, a privi, a înfrunta, a judeca) IO RIOMUNO (românul) ENIO CAMO(caime: notă, scrisoare oficială) SOPIO. SAR(vas de bucătărie) SEGO(sigă: substanţă minerală roşie folosită pentru vopsit) OPRO(a opri, a pune la popreală) – M(mato: conducător) - DAGE(dage: adunare) BALO (bală: fiară, strămoş totemic) POR(por: grămadă de fîn, stog) GEZUN DO(a da, a duce). KIEDER(cheder: pagubă) MEGAO(megal: foarte mare) SEGELO(sigila: a închide, a pune sigiliu pe ceva pentru atestare) LOE GUNI(gunni: cuptor). DO(a da) O PARGEO(părgan: pînză subţire şi fină) EN(in) SINO(sini: a vopsi în albastru) ARMOSOA. AGEO(agie: conducerea unei unităţi administrative, poliţie) SOI(soi: a murdări, jeg) ZOME(zamă: suc pentru vopsea) OPOZI(opozi: a opune). ESO(a ieşi) STRAGOE(a striga, strigătură) LOSEO(a lăsa) PURGENDU(a purcede) SARMISETUZO. AMIG(amic: prieten) LOTE(lude: nebun, zălud) LO DAGE IO GIILI(ghili: a înălbi o pînză prin înmuiere în apă şi expunere repetată la soare) ARGI(argea: război de ţesut) INA(ină: fibră) UM(um: femeie pricepută, plină de dibăcie) FOFEAZOE(fofează: tălpile războiului de ţesut) ++ TALI(tali: plecăciune, închinări) PIKONI (picni: a atinge, a urmări) SIBIO ONSO(uns, ales) BABE LO IEO(a lua). GEZINO, GAIESIO TALI(plecăciune) SARMISETUZO. M – U – E – G – M(mue: gură; G(Gezuno): M(mato: conducător) DOSE(a ascunde) ROK(roc: palton scurt care se purta la ţară) – BOI(a vopsi) GEROMEO(geremea: amendă, lucru de proas- tă calitate) DAGE(adunare) BALO(neam străbun).

Nobilul conducător al adunării neamului a dus la lucru anul trecut cu multă larmă(zgomot) nobililor boiangii dar ei au feştelit-o peste tot. Conducătorul puternicei adunări i-a strîns pe toţi soţii care ştiau că rodul vopsirii(pînza) a fost dată cu arsuri iar de sus pînă jos erau făcute numai pete. Pentru că minciuna a fost cîntată frumos şi cu rugăminţi, eu românul Enio, la scrisoarea oficială a Sopiei, am pornit să o duc pentru verificare(înfruntare). Vasul cu sigă(vopsea roşie) oprit(pus la adăpost) sub un stog de fîn, mi-a fost dat mie de către Gezino, conducătorul adunării neamului. Pentru marea pierdere pricinuită, eu le-am închis cuptorul. Le-am cerut să dea înapoi pînza fină şi subţire din in vopsită în albastru pentru armată. Poliţia a fost murdărită cu vopsea de cei ce s-au opus şi au ieşit strigînd să fie lăsaţi să meargă la Sarmisetuzo. Pe aceşti prieteni nebuni eu i-am adunat şi i-am pus să albească pînza de in vopsită cu pete şi făcută de femeile pricepute la războiul de ţesut. După sfinte închinări, babele au ales să ia şi să urmărească lucrarea la Sibio. Gezino şi Gaiseio plecăciuni din Sarmisetuzo. Judecată cu gura conducătorului Gezino: Pentru că au dosit haine vopsite să fie amendaţi de adunarea neamului.

T 64 Turnată pe la anul 70 SARGEDAB (porunca nobilei cetăţi - chemare la oaste) DITE(zisa)

GE(ge: nobil) NOSTEO DAGEO(dage: adunare). SOTO(soţii) BALO(bală: fiară, strămoş totemic, steagul geţilor) DIEGEO PRINDE(a lua la armată) ROTO(unitate militară roată, adunare) GEO(giu: viu, energic) ONSO(unse, fericite, binecuvîntate) LETOLE(leţele: lemne subţiri cioplite şi folosite la construirea caselor din lemn sau a gardurilor, aşezare) RUMUNO( române). SOT(soţ, tovarăş) DO-MI(dă-mi) GIO(giu: vioi, energic) COSE(case) DOSOS(dusăşi) ARMOSA(armata) STO(a sta) PI TODI(tăţi: toate, toţi) ON(on: popor, familie, a strînge). CERE SODE(şade) SINOTU(sinetu, sinodu: adunare bisericească) GEO(giu: vioi, ardoare) PRIGI(priveghi) LONO (lună). EA SON(son: modestie, simplitate) DIO(sfînt) SOPIO SIE(sii: a se sfii) SERO(seară, pe înserat) TATO(taţii, părinţii) PIO(credincios, pios, preot) A GENO(gini: a urmări) POSER(pozor: atenţie, respect) A NOSTIO(noastră) DAGEO(adunare). TRASO(turnată) + PETOSIO.

Porunca nobilei cetăţi – chemarea la oaste. Zisa(judecata) nobilei noastre adunări. Diegeo şi însoţitorii steagurilor de luptă să meargă în binecuvîntatele aşezări ale românilor şi să facă o vie adunare a locuitorilor pentru a lua(prinde) la oaste. Fiecare casă şi familie să dea un soţ(luptător) vrednic şi să se ducă la armata care are nevoie de toţi luptătorii. Să cerem ca la ivirea lunii, sinodul să se aşeze repede pentru priveghi. Seara, armata va fi dusă cu simplitate şi sfială pentru închinare sfîntului Sopio şi marilor preoţi care urmăresc cu atenţie adunarea noastră. Trasă (turnată) de credinciosul Petosio.

T 65 Turnată pe la anii 75 DACO ARMOSA SONTA(şonta: a schilodi, a tăia în bucăţi)

ROMUNO(români) DUSA GEOSIO(jos, sud) SIO(sii: a fi) ROTOI(rotoi: roată mare, a se aduna) PANO(păna: a înlocui) FACIO(a face). AUDEO I(i: a merge) KOSO(coş: tabără militară) A BIR (bir, obligaţie) SA. SOIMOI(şoime: şoimane, iele, şoimăriţe) IR(ire: alifie) TASO(tasă: cană) GILA (gilăi:a urmări, a rîvni) AKO SAGEO(şagă: glumă) BORISA(borese: neveste) E AGERA CASE ROCO(roc: haină scurtă ce se poartă la ţară) DACO ARMOSA(armata). LU DEO(a da) IU(iu: chiuitură) APARO SE KAPO DAGE(dage: adunare) BIALO(bală: fiară, neam, străbun totemic) SO SINTO(sîntă: sfîntă, a sfinţi, Dumnezeu) NOBALO(nobili).

Românii să se ducă jos(sud) şi să se adune pentru a înlocui armata adunării(dacă) care face război. Să audă şi să meargă în tabăra militară fiecare cu obligaţiile sale. Doftoroaiele să pregătească multe căni cu alifie iar în case, glumeţele şi agerele neveste să urmărească cu rîvnă acul prin hainele ce le coase pentru armata dacă. Înainte de a pleca la război, capul adunării neamului împreună cu nobilii s-au închinat în faţa Creatorului(lui Dumnezeu) din veneraţie şi au dat o chiuitură.

T 66 Turnată în anul 89      DAGI(dage: adunare) BALO(bală: fiară, strămoş totemic,

steagul geţilor) DII(dii: a se sfătui, a socoti) GEREN(geremea: amendă, lucru de clacă) GEA CE FUSKO GERUTO(cerute). DAGI BALO SIO(sîi: a se sfii) ROME TOSO(tosăni: a înghesui, a apăsa) DIE(die: întîmplare) SOAGE(soage: a rupe dintr-o bucată de aluat şi a da forma pîinii, a frămînta) AOSO(a auzi) PAGEO. DIE(die: a sfătui, întîmpalre, a conduce la judecată) SIGE(sigă: vopsea roşie obţinută din minerale) GOI CAPO RUMU(N) AOSO(a auzi) KANO(căni: a boi vitele în frunte pentru a fi deosebite de cele străine) SKARO(scări: a vopsi în degradeu) TUTA(tută: prost, rău, a alunga) SO DAGEO(dage: adunare) TRESET(treclet: blestemat).

Adunarea neamului a judecat(socotit) poverile ceea ce Fusco a cerut. Adunarea neamului se teme de apăsarea Romei şi frămîntă întîmplarea cum să se auză pacea. Dacă judecata nu este bună, atunci românii cu capetele goale(descoperite; poporul) să audă(auză), să ne cănească cu boia roşie scărindu-ne şi astfel să ne alunge ca pe o adunare blestemată.

T 67 Turnată în anul 89      DITE(zisa, judecata) GE(ge: nobil) NOSTEO DAGEO(dage: adunare).

TOGEO(tocăi: a vorbi vrute şi nevrute) RUMUNU(români) SO STOP(a opri). TO AGIE(agie: conducerea unui ţinut, putere) ON(on: familie, neam) POSERE(pozor: atenţie, respect) A NOSTEO DAGEO(dage: adunare) SO(so: a trimite repede, a satisface) ROME SO AOSO(a se auzi) SARMISETUZO. SOCOTO(a socoti, a aprecia) POLO(polei: îngeri, fiinţe supranaturale din basme) BOI(chip, făptură) CIRO(ceru) SOLI SI TODE(toţi) FIO(a fi) PAGIE(pace). ODIU(odie: ura, scîrba) FISE UN BISICO ADES DIIO(sfînt) ZABELO. TRASO DIE(sfînt) GITII ILIAR (illar: aruncarea suliţei, a străpunge) CUI GETI IA(uite! atenţie!) ZUROBADO.

Zisa(judecata) nobilei noastre adunări. Neîncrederea românilor să se oprească. Fiecare familie are datoria de a avea încredere în adunarea noastră care vrea să trimită la Roma o delegaţie să se audă şi glasul Sarmisetuzei. Să cerceteze solii, chipul îngerilor de pe cer astfel ca pentru toţi să fie pace. Ura este ca o pisică cum spune adesea sfîntul Zabelo. Trasă(turnată) în sfînta Geţie(Gitii) şi gravată cu cui(dalta) cu atenţie de getul Zurobado.

T 68 Turnată în anul 89    DAGI(dage: adunare) BALO(neam străbun) ON(on: neam, a locui)

SOTI(soţi; a se însoţi) GEO(giu: viu, vioi) DUMAE(dumăi: a discuta) ROBIRO(captivitate, robie) DAGIO(dage: adunare) AI ROZA(trandafir, roşu deschis) NIO POE(poi: pleavă de cînepă) NOBALIEO(nobilii) ZEBE(zeberi: a sechestra, a confisca). LATO(lată: mare, întins) REIU(rău) DAGIEO(adunare) KUE(cui: ţeapăn, nemişcat) KORO(coroi: a bolborosi) LEO SAMITOE(samite: pesemne). AZO(az: eu) LUE(a lua) DEO(sfînt) ZABELO PU(pu: a striga, a chema) DO(a da, a duce) ON(on: neam, rude, a locui) SENT(sînt: sfînt, Dumnezeu) BEI(a bea) RODIE (rodie: creaţie, întemeiere, neam, familie) LO SAR(sar: vas de bucătărie) SEGE(săget: sărman, sărac, copil fără părinţi). IO – G(Gezino) DIE(die: a spune) SIO(sii: a fi) BIE(bîie: pericol, nenorocire) SINO(sinie: tavă mare de metal folosită pentru copt plăcinte, masă joasă rotundă cu trei picioare) ARE(ar-e: a lăuda) SANDO PANTELO RUMUNO(românul). SOLIE (sol, mesager). MATO (conducător) DAGIO(adunare) A LOE(a lua) ED(ed: a declara, a judeca) SOALGE(soage: a se frămînta) RO(ra, re: rău) ROTO(răţoi: a certa, a batjocori) PANO(păna: a schimba, a înlocui) FUSCO. KOTO(cotă: a cerceta) POLO(polei: îngeri, fiinţe supranaturale din basme) BOI(chip, imagine, statură) CERO(ceru) KOA(coa: trebuie să, caută să). ION SO ENEO RISE(rîsui: a viola o femeie) RIO(rîu) - + - SENIC(senic: ţesătură de cînepă pentru rufe de corp, basma de culoare închisă) LOE(a lua). E(e-de: sanctuarul unde se judecă). M(mato: conducător). D(dabo: cetate). E(ede: a judeca, a declara) KIRI(cheri: a pieri). TALI(plecăciuni) PICO(pică: stropi, a se nimeri) SARMISETUZO E(ede: preotul judecător). M(mato: conducător).

Adunarea neamului a strîns locuitorii să se însoţească la discuţii vii despre robia florii nobilimii noastre care acum este ţinută închisă ca o pleavă de cînepă. Marea durere a înţepenit adunarea şi pesemne abia bolboroseau între ei. Eu îl chem pe sfîntul Zabelo să mă ia pentru că a dat neamului zamislit(sfînt) de Dumnezeu să-şi bea existenţa viitoare cu vasul sărăciei(copilului fără părinţi). Eu Gezino spun că nenorocirea ne-a fost adusă pe tavă de lăudărosul român Sando Pantelo. După o frămînatare grea, conducătorul adunării a luat decizia să înlocuiască solia trimisă care a fost batjocorită de Fusco(Fuscus). Trebuie să cercetăm chipul îngerilor care aleargă pe cer. Ion şi Eneo au siluit(violat) o călugăriţă la rîu şi i-au luat hainele. Preotul judecător şi conducătorul cetăţii i-au judecat şi condamnat la moarte. Multe plecăciuni din Sarmisetuzo. Preot judecător, Conducător

T 69 Turnată în anul 89     MATO(conducătorul) DAGE(dage: adunare) BALO(bală: neam

străbun) SO ON(on: a lega, rude, a locui, a strînge) TURNO(a întoarce, a înturna) DESI(des, mereu, mult) NO(nu) PANTELO RUOMUNO(românul) SO MIZERA(mizera: a trăi în mizerie) TO ONANG(onanie: om slut, rău, pocitanie) BOLO(boli: a zăcea bolnav timp îndelungat) KOPO(copă: cană de l litru, ulcior, toc înalt de cizmă, fund de pălărie) NOA(noi) IO. DIBO(diba: butuc, obezi, instrument de ţinut prins de gît, mîini sau picioare un vinovat) ALO PAITE(paiţe: haină cu care se îmbracă minerii) DA TAO(tău: iezer, baltă, prăpastie) NA(a da, a privi) SOGI(sogi: a rupe aluatul în bucăţi pentru pregătirea pîinii) A TOI(toi: ceartă, luptă, a mustra, a calma) SE. IO ON(on: a strînge, rude) TI(ti: a înfrunta, a lega braţele) AG(ag: loc, parte, a aranja) FOMA(a răbda foamea) TRUP FIO(fie) MUTRA(mutră: cap, supărare, obrăznicie, aroganţă) LO ZODI(zodie). ON(on: rude, a strînge) KOSO(cosoi: cureluşe din nuiele de salcie cu care se leagă cercurele pentru buţi, şiret, curele) MERO(mere: a merge) ON(on: a locui, rude, a se însoţi) APO(apă) FIEROM(fieros: sălbatic, cumplit) ZAMOLXIU. AG(ag: a pune la punct, a face) SIME(simie: maimuţă) SOMA(sama: socoteală, bir în bani) REGO(regea: rugăminte, sprijin) ZABELO OG(og: ochi, a vedea) PATO(pată) MALO(mălos: mîndru; mala: a netezi) ARMOSO + D(dage). + DUE(a duce). ZI(a spune) OMO(oamă: mamă, femeie) SARMISETUZO NOBALO ATO(aţi: cai buni de călărit) MATO(conducător) DAGEO(adunare) BALO(neam străbun) TRASO(trasă: a repeta, a se întoarce la început). KOTO(cotă: a cerceta) POLO(polei: îngeri, fiinţe imaginare din basme) BOI(imagine, chip, înfăţişare) CERO(ceru). G(geto) B(balo) M(mato) D(dabo). ON(on: a strînge) MAU(gură, a închide gura cuiva) AMEN(amin: nenorocire) EGA(e-gi-a: mireasă) A FOC RO(rău) TALPIKO(tălpigi: şosete scurte pentru femei care acoperă numai laba piciorului, tălpi de lemn prinse cu cureluşe de picioare).

După întoarcerea românului Pantelo, nu a trecut mult şi eu, conducătorul adunării neamului l-am legat şi am trimis această pocitanie să zacă în mizerie fără băutură, haine şi încălţăminte noi. L-am pus în obezi şi i-am dat haina de condamnat, l-am pus să privească prăpastia în care se va rostogoli ca un şuvoi. Eu i-am legat rudele pe loc, astfel ca trupul să le fie chinuit de foame iar obrăznicia lor să fie lăsată în voia sorţii. I-am adunat grămadă şi i-am pus să se însoţească cu apa fioroasă a lui Zamolxiu. Această maimuţă şi-a făcut socotelile şi a cerut iertarea lui Zabelo pentru ca pata ce se vede pe frumoasa armată a sfintei adunări, să fie ştearsă. Zi! sfîntă mamă Sarmisetuzo, conducătorul adunării neamului împreună cu nobilii se pot întoarce călare la tine? Încă odată să fie cercetate chipurile îngerilor de pe cer. Conducătorul adunării neamului strămoşesc şi a cetăţii geţilor spune să strîngem din dinţi pentru mireasa nenorocită altfel va fi foc mare(rău) la tălpici.

T 70 Turnată în anul 89    SOBIO – DU(a duce) – PAGIO(pacea) – A(amen: linişte, bunăstare,

necaz) ON(on: neam, a însoţi) PERO(peri: a muri, a dispărea) SIEA(sia: comandă care se dă unei bărci pentru a merge înapoi) RIOMUON(românesc) ODIU(odiu: scîrbă, ură) MATEO. DAGIO(dage: adunare) EGE(ege: a spune, a cerceta) STOE(a sta) ATE(aţe: fire, legături) RO(rău) DU(a duce) A BENDOSE(bindisi: a-i păsa, a se sinchisi) DOE(a da) SUNO(sună: murmur, răsunet, vîlvă) ON(on: neam, a locui) SOI(soi: a dormi, a murdări) IBO(iboste: iubire; iub: iubire). FAPTO(loc, fapte) EDIE(ede: a judeca, a provoca) SO APLO(aplă: simplu, fără meşteşug) DE(a da) ROGIA(a ruga) GOE SAR(salt, alergătură) FITE(fiţe: nazuri, mofturi, şmecherii) ZEO(a zice). ZABELIO DEO(sfînt) ESEA(a ieşi) SOKUE(socuti: a pica în socuti: a se sminti, socie: teren acoperit cu soc) STOI(a sta) I(i: a merge, a alerga) AGE (agie: conducere, putere) OSIE(puternică) LESO(a lăsa) DOMUI(dumăi: a discuta). GEOKUE(giuca: a juca ) IGE(ige: ochi, a înţelege, a avea grijă) GOMU (gomon: adunare, sfat). TOE(toi: încăierare, luptă) IOB(iub: dragoste, iubire) FUSKO DESI(a înghesui, a îndesa) NO(nu, uite!) LO GERIN(girin: a tîrî pe pământ, credincios) GOLU(sărac, dezmoştenit) DIEGIO – I(i: a merge) ON(on: neam, rude, a aduna) PERO(peri: a muri, a dispărea). SIA (sia: comandă care se bărcii pentru a merge înapoi) ORI OMU. NO(nu, priveşte!) SOSE(a sosi) TO ISOB(isop: plantă folosită ca medicament sau la spălarea petelor) DO(a da) SO ASUDO(a asuda, a transpira). II+++++(Mîntuitorul în adevărata credinţă): I(i: a merge) OBOL(contribuţie modestă) IO POE(poi: pleavă de cînepă) GRONI(gromi: slujbaş tînăr). I(i: a merge) II(Mîntuitorul) SEO(sii: a se sfii) ON(on: neam, a însoţi, a locui) TURNI(a înturna, a reveni) SO ARMOSO(armata) SEDU(şedă: în subordine). LO TALI(tali: plecăciune) PIKO(pica: a se aşeza, a veni) RIOMUNO DES(îndesat, adesea) DEO(a da) TEROS(teros: burtos, umflat) SIND(sindie: ispravnic) PRIO(prii: a-i fi cuiva binevoitor, binefacere) PARGIO(parcea: bucată mică din ceva, legătură) PROE(prie: ajutor, bunăvoinţă) NOBALIO DAGIO(dage: adunare). TRASO(încă odată, lovitură) ON(on: neam, a însoţi, a locui) ANGEO (angel: înger) MAERO(maier: mică gospodărie la margine de oraş, fermier) BIRO (bir: impozit, nenorocire) DU(a duce) SARMISETUZO. IO.G. + - II – M- + ..R+O ..G.G.I.R.L.O.P.G.M. Textul de jos(trei rînduri stînga şi dreapta imagine) scris cu litere mici nu a fost desluşit.

Sobio du pacea. Amin
Neamul românilor a căzut în luptă iar cei ce s-au întors sînt plini de ură împotriva lui Matei. Adunarea a stat şi a cercetat unde duc legăturile rele, i-a păsat pentru că a dat vîlvă în neam (locuitori) şi le-a murdărit iubirea(încrederea). Faptele date spre judecare sînt aşa de simple încît Goe trebuie să alerge să-şi zică rugăciunea(iertarea). Sfîntul Zabelio a spus: să iasă din sminteală, să alerge la conducere şi să stea cu putere pentru a fi lăsat să-şi spună păsul. Adunarea va înţelege situaţia. În lupta cu Fusco, cînd săracul Diegeo a fost înghesuit(încercuit), credinciosul lui nu se mai vedea. Neamul a mers la moarte. Ori te întorci înapoi(părăseşti lupta) ori eşti Om. Cît despre isop, nimeni nu a sosit să le dea cînd erau atît de obosiţi. Sfîntul Mîntuitor în adevărata credinţă m-a pus pe mine umilul să alerg împreună cu tinerii slujbaşi pentru a aduna obolul de răscumpărare. Cu sfială neamul a mers la Mîntuitor(s-a rugat) pentru a reveni astfel în corpul armatei. Pentru salvarea lor, un ispravnic burtos şi îndesat a dat spre priinţă, o legătură(parte din bani) pentru ajutorul nobililor adunării. Încă odată îngerii i-au călăuzit pe micii gospodari să adune birul şi să-l ducă la Sarmisetuzo. Eu credinciosul G. în Mîntuitor împreună cu credinciosul M(mato: conducător?)…


Medalion realizat de uzurpatorul Pantelo cînd Diogio se afla la romani în Panonia pentru a încheia pace la anul 89.
Stînga M(mato) D(dage: adunare) B(balo: neam străbun) S(Sarmisetuzo) G(geto); Dreapta TAPO(tapă: tăietură, crestătură pentru a îmbina două lemne) PANTELO + ST(Sarmisetuzo) DABO(cetate) GET(geto).
Stînga Conducătorul adunării neamului get din Sarmisetuzo.
Dreapta Incizată/rizuită de Pantelo în Sarmisetuzo, sfînta cetate a geţilor.

T 71 Turnată în anii 89 sau 90 DAGI(dage: adunare) BALO(bală: fiară, strămoş totemic)

GE(ge: nobil, cinstit) IO ON(on: neam, a strînge, a aduna) TUR(cerc, raită) NIO DU(a duce) CAE(căi: a se plînge, a necăji) TOBE DOE(a da) ZABIELIEO. EDO(ede: a spune, a provoca) DAS(tas: tipsie, taler de cîntar) ZOOE(zoaie: spălătură de vase, apă murdară) SAGA(şagă: glumă, poveste). NO SARGE(sarghie: pînză rară de sac folosită la împachetat sau ca ştergar de picioare) GIOSO(jos) TIGIO(tigi: a coase marginile unei ţesături care se destramă) DOE(a da) PANTELO GOIE RUMUNO(românul). SO PRISO(a prinde) EI(a lua) SESIA(sesie: parte de teren dintr-o moşie pe care o putea transmite ţăranul; moşie) OLOE(ulei, a unge cu ulei, a străluci ca uleiul) GETO SARMISETUZO. SOE(soi: jeg, murdărie, a dormi) TESO(teşe: vite cu coarnele îndoite înapoi) MITO(miţe: lînă scurtă tunsă întîia oară de pe miel) KAPEO(cap) POE(poi: pleavă de cînepă) STO(a sta) DAGE(dage: adunare) IO. GOE CHIERI(a pieri, a agoniza) GOE(goi: săraci) TE ZOE(zoi: spălătură de vase, apă murdară) GIO(giu: viu) FOSE(fu-se) LOE(a lua) I(i: a goni) TRASO(trasă: încă odată) NOEU. KOTO(cotă: a căuta) POLO(polei: îngeri) BOIGIE(buicie: a fi arogant) ROG DIEGIO. BISI(a bîzîi: a plînge, a sîcîi) NO ++++ (sfînt) DAGI.

Eu am strîns în jurul nostru nobila adunare a neamului străbun ca să ducă cu tobe plîngerea şi să o dea lui Zabelio. El va cîntări şi va judeca murdara poveste. Pînza netigită(gogomănia) pentru şters picioarele ne-a dat-o românului Pantelo Goie. Să fie prins la moşia lui să-l luaţi şi să-l aduceţi la strălucita Sarmisetuzo a geţilor. Vita murdară din el, cu coarnele îndoite înapoi să-şi pună pe cap miţe de oaie cît eu voi sta în fruntea adunării. După noua trasă(judecată) vei fi luat şi gonit Goe şi vei pieri sărac pentru că eşti un gunoi viu. Cercetează îngerii, renunţă la jumătate din îngînfarea ta şi roagă-l(cere-i îndurare lui) pe Diegio. Să nu-i mai bîzîi(sîcîi) pe dreptcredincioşii adunării(preoţii judecători)!

T 72 Turnată pe la anii 104 sau 105 DURO ADE(haide! să mergem) USORA(uşura; a scăpa,

a elibera) SILEO(silă: supărare, constrîngere) DABO(cetate) GETO ERI(ieri) GERIEO(geri: a adulmeca, a înţelege) DU(a duce) MATO(conducător) +++. I(i: a goni) RUPEIO (rupe: a împrăştia, a frînge) ON(on: neam, locuitori) SARMISETUZO. SIA(sia: comandă care se dă ambarcaţiunilor pentru a merge înapoi) UDITO(hudiţă: drum în sat, fundătură, impas) NUBI(cavaleria romană era formată din nubieni şi după primul război, au rămas să supravegheze Sarmisetuza) DAEO(a da) ON(on: neam, a strînge) TALUE(tîlui: a se întîlni) FI(a fi) GEIO(giu: vioi, plin de energie). MEGAE(mega: foarte mare) SO DURO UNSEI(unsuri: a unge, a umple) FO(a fi) TRUPEU(trupa: a se uni, oaste) DAEO(a da) ON(on: neam, a aduna) SOLORIO(soldă). GEIO(giu: vioi, plin de energie) E LIEO(lie: minune, încîntare) MARO(mare) FERO(feri: a păzi) ARMOSO(armata) E PRINOE(prenoi: a înnoi, a face din nou să fie cum a fost). UIE(uie: uliu) GEO(giu: viu, vioi) DU(a duce) DIEGEO PARORE(părere, gînd) KAUE(căui: strigăt de nebun) GEO(giu: viu, vioi) SOE(soi: neam, fel) PRENO(prenoi: a înnoi, a face din nou să fie cum a fost) TURIMIEO(turme) LUE(a lua). BENI(bine) DO(a da) MAERO(maier: mic agricultor de la marginea oraşului) BIRO(bir: împozit, taxe). DUE( a duce) KOTO(cotă: a căuta, a cerceta) POLO(polei: înger) EG(eg: a îngrămădi laolaltă) I(i: a merge, a goni) GERI (geri: a închide gura cuiva) LO ROE(roi: pui de căprioară, a pleca) DABO(cetate) GETO. TRASO(trasă: încă odată, lovitură) ON(on: neam, locuitori) SARMISETUZO. BASELEO ADE(haide!) USO(uşui: a ieşi) DURO TRASOE(trasă: a scrie, a obliga) DUE(a duce). LO KOTO(cotă: a căuta, a cerceta) POLO(polei: îngeri, fiinţe supranaturale din basme) BOI(boiu: chip) CERO(ceru) LO PANTE(panţe: haine uzate cu care se îmbracă minerii) DA(a da) TOLOE(ţoli: a se îmbrăca deosebit). BIRI(bir: impozit, nenorocire) KOGI(gogi: a curăţa, a boli) LEO(leu) DU(a duce) ED(ed: a da o lovitură, a cobori) MATIO.

Ieri conducătorul şi clerul(preoţii judecători) i-au cerut lui Duro să iasă din cetatea încercuită a geţilor şi să se ducă pentru a o elibera. Să alerge cu mare grabă altfel neamul Sarmisetuzei va fi împrăştiat(distrus). La întoarcerea din acest drum, să dea pe la neamul nubienilor să se întîlnească dar să fie plin de vioiciune(putere de convingere). Astfel Duro să ungă cu soldă foarte mare trupa care este adunată. Ar fi o mare minune vie ce ar păzi armata care trebuie să se refacă aşa cum a fost. Gîndul lui Diegeo să zboare ca uliu, să fie dus repede ca un strigăt de disperare la cei cu suflet(caracter) viu să refacă turmele luate(jefuite). Micii agricultori să-şi dea cinstit impozitele. Du-te şi cercetează îngerii(zînele) îngrămădiţi laolaltă dacă vor goni şi vor închide gura puiului lor de căprioară din cetatea geţilor. Locuitorii Sarmisetuzei au fost iarăşi loviţi. Basileul Duro să iasă şi să ducă această scriere. Să cerceteze chipurile îngerilor din ceruri dacă sînt îmbrăcate cu haine uzate sau haine de sărbătoare. Să ne curăţăm de nenorociri ca nişte lei şi să ne ducem cu Matei pentru a da încă o lovitură.

T 73 Turnată în primăvara anului 106 DUCE TERO(tira: a trage cu săgeţi) ON(on: neam)

MEZIO ENEIO. AIO NOSTRI DABI(cetate) AT(at: a se opune, cai buni de călărit) NILO(milă) ONSO(unse: neam liber, ales de Dumnezeu) LETOLE(leţele: şipci de lemn folosite la construirea caselor de lemn şi a gardurilor) RUMUN(român) SORA(sora) DA. I(i: a merge) COSEN DONE ON(on: neam, a însoţi) CERI SO SEFON(sefer: expediţie militară) TIO(cuvînt cu care se alungă animalele) DIA(die: cuvînt folosit pentru a îndemna caii la mers) GRPU NOBALI SA NOSTIO DABI IASO DEO(a da) SONTIO(şonta: a schilodi) SE ROTA(a aduna, unitate militară) GORIO (gurea: a se căţăra) ON(on: neam, a însoţi) A SOTO(soţi) ZIO(zi) ENIO. LAM(lam: îngerul păzitor) FALOSOTI IO ENO SENIC(senic: ţesătură de cînepă pentru lenjerie de corp sau feţe de masă) LO. TRASO(turnată) BASILIEU DURO ESE(a ieşi) RIO(rîu) DABO(cetate) SETUSO (principală). ROME TEMO(teamă) LUEIO(a lua, a cuceri) MAIRE(mare) BIRIO(nenorocire) CAPO(capu) ON(on: popor, a locui, neam) SARMISETUZO.

Du-te ca o săgeată la neamul lui Eneia din Mezia. Ai noştri apărători ai cetăţii şi locuitorii liberi din aşezările române cer să-i daţi sprijinul şi mila neamurilor dace surori, lui Cosen, să se însoţească cu cei strînşi şi astfel să facă expediţie militară. Ca nişte cai alergaţi, grupul de nobili din cetatea noastră se adună, coboară să îi hărţuiască şi să lupte în fiecare zi Eneo! Eu cer îngerului păzitor să te călăuzească cu chibzuinţă cu pînza lui albă, Eno! Povestită de basileul Duro care a ieşit pe rîu din cetatea principală. Ne temem că Roma va lua(cuceri) Sarmisetuzo şi atunci mari nenorociri vor veni pe capul locuitorilor ei!

T 74 Turnată în iunie sau iulie 106    DETI(dite: judecata) +(cler) M(conducător).

DURO COZEN DOSO(dosi: a ascunde, a o lua la fugă) KATUN(cătun) ATO(aţi: cai buni de călărit) DES(îndesat) RUMUNU(române) SORECA(sorică: zgîrcită, bogat) ON(on: neam, a aduna) IZIBE(izbi: a ataca, a trînti la pămînt) ON(on: soţ, a însoţi) MESIO. DURO FAC SUCIEO(suci: a învîrti, a schimba direcţia) OI SIR(şir) ENTIA(înîia: a avea întîietate faţă de ceva) DECIO(a decide) TOROSIO(torosie: flecăreală, discuţii îndelungate) GINI(gini: a observa, a spiona) LO REI(rege) BILO SARMATO. DIE (die: a spune) EAZIGIO RAGE(ragea: rugăminte, cerere) NAI(năi: corabie) LO UMO ON(on: neam) PERIO(peri: a muri) SO BIS(bizui: a se sprijini, a avea încredere) PA SOSE(şoşea: înşelătorie) IO. GATI(a găti, a isprăvi) STE(a sta) REPO(repi: a duce cu sila, a încînta) SONTA(şonta: a schilodi) NOS TERO(arcaşi) SARMATO. EAZIGIO DU(a duce) PIO(piu: credincios) GERENTEA ADES. IO DURO RADU TRI GAIU(gai: pădure la şes) SARMATO EAZIGIO SE ON(on: a strînge, neam) PERGILA(perghela: cerc, zidărie făcută în arcadă) RUMUNU SO DURO KOZEN. DOE(a da) SORA(sor: soare; sora: a sta sub căldura puternică a soarelui) SI TOPIO(a topi) SECI(seci: parapet, întăritură din copaci tăiaţi) NILO(nili: prăştii) RE(răi) BILO A ESIE(ieşi). DIE(die: a spune) SO(aşa) NIKO(nica: biruinţă) SAU PO(po: a striga) SOSI ONKA(onca: neam, popor) SERA(seară, a se întuneca) TO RUMUNU(români). SO DIOGIO PURCEDEMU(a purcede) I(i: a merge) SONTO(şonta: a schilodi, a tăia în bucăţi) LO PIO(piu: credincios) LO. TRASO ST(Sarmisetuzo) P(pio: credincios).

Hotărîrea clerului şi a conducătorului. Duro Cozen du-te fuga în cătunele dese (pline) de români avuţi, adună-i cu cai buni de călărit, însoţeşte-te cu ei şi izbeşte (fă război) în Mesio. După ce vei face această întîietate, în şir(următoarea) vei schimba direcţia şi vei decide să observi şi să discuţi îndelung cu regele Bilo al sarmaţilor. Cu o corabie să fii cu rugămintea noastră la iazigul Umo să ne sprijine fără înşelătorie, altfel neamul meu va peri. După terminarea şederii, să aduci pentru războiul nostru pe faimoşii arcaşi sarmaţi. La fel să aduci pe credinciosul iazig Gerentea. Eu Duro Radu împreună cu sarmaţii şi iazigii ne-am strîns şi am trecut prin trei păduri pînă am format un cerc(corp) împreună cu românii lui Duro Cozen. Înrăiţii prăştieri ai lui Bilo au ieşit din întăritura lor pe un soare care dădea să te topească. Aşa am spus: împreună biruinţă sau va sosi strigătul de sfîrşit(întunericul) pentru toţi românii. În frunte cu Diogio am purces fiecare şi am mers la războiul lui(locul lui de luptă) şi cu credinţa lui. Trasă(turnată) în sfînta Sarmisetuzo.

Material preluat de pe site-ul ARIMINIA cu acordul domnului Constantin Olariu Arimin.

Mecanica cuantică ne spune că unda de probabilitate se schimba instantaneu în tot Universul, în urma unei măsurători. Aceasta chiar şi atunci când măsurătoarea a fost confirmată irevocabil, ne anunţă noi rezultate al unui grup din Geneva.

Unul dintre aspectele cele paradoxale ale teoriei mecanicii cuantice este non-localitatea ei. Non-localitatea mecanicii cuantice se manifestă în modificarea instantanee a undei de probabilitate a unei particule, în urma procesului de măsură. După cum se ştie, unda de probabilitate este o funcţie ce descrie probabilitatea de a găsi o particulă într-un loc sau altul, la Bucureşti sau în galaxia Andromeda. În urma unei măsurători însă, această undă de probabilitate se modifica instantaneu, în tot Universul, şi devine mult mai localizată în jurul poziţiei unde s-a detectat particula.

Problema non-localitaţii mecanicii cuantice rămâne ca un ghimpe pentru orice teoretician, şi este unul din motivele pentru care Einstein s-a opus puternic mecanicii cuantice, deşi practic el însuşi a contribuit esenţial la apariţia ei (să ne aducem aminte că a primit premiul Nobel tocmai pentru un efect cuantic, şi anume efectul fotoelectric). Desigur, s-au găsit nenumăraţi fizicieni care să testeze experimental caracterul acesta non-local al mecanicii cuantice. Teoria că teoria, dar este practic aşa?

În ultimii 20 de ani, mai multe experimente au fost efectuate, toate folosind doi fotoni (particula cuantică a luminii), într-o configuratie ce poartă numele fizicianului Bell. În cazul acesta, funcţia de undă a ansamblului format de cei doi fotoni este cea care se schimbă instantaneu în tot Universul. Practic, polarizaţia acestor doi fotoni este corelată, căci ei se obţin printr-o tehnică specială. Aici, lumina ultravioletă de la un laser intra într-un cristal neliniar. O parte din lumină este absorbită de cristal care apoi, cu energia câştigată, emite alţi doi fotoni în domeniul vizibil. Aceştia doi fotoni părăsesc cristalul în direcţii diferite, datorită birefringentei cristalului, sub formă a doua conuri de lumină.

O analiză atentă a sistemului arata că cei doi fotoni care ies au polarizările corelate cuantic. Practic, primul foton poate fi polarizat în orice direcţie, iar cel de-al doilea obligatoriu în direcţia perpendiculară. Funcţia de undă a celor doi fotoni este deci o superpoziţie cuantică a situaţiei clasice când primul foton este polarizat vertical şi al doilea orizontal, cu situaţia clasică când primul foton este polarizat orizontal şi al doilea vertical.

Să lăsăm acum cele două raze de lumină care ies din cele două puncte de contact ale conurilor de lumină să meargă mii de ani lumină, în direcţii opuse. Să măsurăm acum polarizarea luminii la unul dintre capete. Dacă fotonul detectat va avea polarizare verticală, atunci funcţia de undă colapsează în situaţia "primul foton polarizare verticală - al doilea foton polarizare orizontală". Dacă cineva acum ar măsura polarizarea fotonului de la celălalt capăt, ar trebuie să-l găsească în polarizarea opusă, adică orizontală. Şi invers, dacă măsoară primul foton în polarizarea orizontală, atunci cel de-al doilea trebuie să fie în polarizarea verticală.

Aşa după cum am discutat, prima măsurătoare influenţează probabilităţile celei de-a doua măsurători instantaneu, la mii de kilometri distanţă. În ambele cazuri, funcţia de undă a ansamblului celor doi fotoni s-a schimbat instantaneu în tot Universul. Asta este ceea ce prezice mecanica cuantică.
Aceste măsurători au fost făcute prima oară cu succes în anii '80 de către fizicianul Aspect, şi rafinate în anul 1998 de către A. Zeilinger. În primul caz, Aspect a reuşit să obţină o configuraţie care a confirmat caracterul non-local al mecanicii cuantice. Zeilinger a rafinat experimentul, având grijă ca distanţa dintre detectori să fie foarte mare, pentru ca cei doi detectori să nu se poată influenţa reciproc pe căi clasice necunoscute.

Pare paradoxal, dar nici chiar experimentele lui Zeilinger nu au convins toţi fizicienii. La urma urmei, au spus ei, chiar dacă distanţa dintre detectori a fost suficient de mare, poate că informaţia referitoare la polarizarea fotonilor a circulat clasic, pe un canal necunoscut, după ce fotonii au fost absorbiţi de detector şi până ca datele să fie scrise pe hard-diskul computerelor ce au făcut măsurătorile... Polarizările celor doi fotoni ar fi fost corelate nu datorită mecanicii cuantice, ci pentru că un detector i-ar fi "spus" celuilalt cât să măsoare, pe căi clasice ascunse privirii noastre.

Într-o încercare de a elimina şi această posibilitate îndepărtată, un grup de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Geneva a venit cu noi măsurători, care pun condiţii şi mai stricte asupra măsurătorii, ne anunţă portalul physorg.com. Astfel, ei au urmărit ideile fizicianului Roger Penrose, care a încercat să definească sfârşitul unei măsurători cuantice. Căci când se sfârşeşte o măsurătoare cuantică? Când fotonul a fost absorbit de detector? Când bitul de informaţie a fost scris pe hard-disk? Când creierul nostru a luat cunoştinţă de faptul că fotonul a fost absorbit?

Răspunsul lui Penrose este: atunci când măsurătoarea cuantică determina schimbări macroscopice, ireversibile, cum ar fi de exemplu căderea unui bloc de o tonă de la o înălţime mare. Dacă acesta este sfârşitul măsurătorii cuantice, atunci trebuie să ne asigurăm că nici un semnal clasic, care circulă cu o viteză mai mică decât viteza luminii, nu poate ajunge de la detector la altul până când blocul de o tonă cade. Dacă ajunge după, nici o problemă, căci nu mai poate influenţa măsurătoarea ireversibilă, blocul de o tonă este deja căzut.

Urmărind aceste idei, grupul de la Geneva a construit un experiment cu fotoni corelaţi, între trei oraşe elveţiene: Geneva, Satigny şi Jussy, situate fiecare la o distanţă cam de 20 de Km faţă de celelalte două. Cei doi fotoni corelaţi au fost generaţi în laboratorul din Geneva. Un foton a fost captat de un detector aflat în Satigny şi celălalt foton de un detector aflat în Jussy. Măsurătoarea polarizării fotonilor însă nu se sfârşeşte odată ce fotonii sunt absorbiţi. Aceasta creează numai un voltaj ce este aplicat unui cristal piezoelectric. Aflat sub tensiune, cristalul piezoelectric se dilată, mişcând la rândul lui o mică oglindă aurită. În final, absorbţia fotonului este confirmată odată ce oglinda şi-a schimbat poziţia macroscopic şi ireversibil, măsurătoare ce se poate face cu ajutorul unei raze de laser adiţionale.

De remarcat că tot acest proces de reacţie în lanţ, terminat cu schimbarea poziţiei macroscopice a oglinzii, este extrem de rapid, de ordinul a 7 microsecunde. Aceasta asigură că cele două oglinzi, câte una pentru fiecare foton, se vor mişca rapid şi sincron, în aşa fel încât nici o informaţie clasică (căreia îi ia 60 de microsecunde între cele două oraşe) să nu poată circula între timp între oraşele unde se află detectorii.

Rezultatele noilor cercetări confirmă chiar şi în acest caz non-localitatea luminii: unda de probabilitate a ansamblului celor doi fotoni se schimbă instantaneu în ambele oraşe. Mecanică cuantică îşi afirmă din nou personalitatea ei rebelă, iar teoreticienii rămân în continuare cu această întrebare crucială la care nu au răspuns: cum este posibil ca unda de probabilitate să se schimbe instantaneu în tot Universul?

Sursa: www.stiinta.info

T 43 Turnată de boero Bisto Semicerc sus COO(coa: trebuie să) IRIM(irimă: inimă) GETO

MECO(meci: a lovi, a izbi) ON(on: neam, a aduna, a însoţi) MEGAL(megal: funcţie mare) CENEO(ceme: creştetul capului) GINOE(gini: a observa, a cunoaşte) ZOALO(zoală: chin, zbucium). ON(on: neam, rude, a adună, a însoţi) RENIA(renie: plajă, mal nisipos) SOIE(soi: a dormi) DOIE(a da) ZABELO OI GIES(gies: a învia, a reveni la viaţă după o grea suferinţă) OMOROTO(a omorî) NO AN ON(on: neam, a aduna, a însoţi) OCO(ocă: cauză, pricină) ROTOSO(reteze: ceafă). OS ZIEO OA(mirare) TRUDO(trudă, chin, muncă) DABO(cetate) GETO.
Semicerc jos: KOTO(cotă: a căuta) DAM(dam: şură mică, bordei) OCI(oci: întin-dere mare de apă) LUTU DU MUSTOI(a musti) SO. Interior cerc de la stînga la dreapta: ON(on: soţi) CENEO(ceme: creştetul capului) DIEO(sfînt) ZABELIO OSOI(osi: a se întări ca osul) GEOS(jos) POR (por: grămadă de fîn, stog) LOA(a lua) TRI DUS(a duce) GIG(gig: tînăr, frumos) MATO(conducător) SO.

Semicerc sus Poporul trebuie să ştie că inima marelui conducător get a fost lovită de un chin cunoscut. Anul trecut cînd dormea pe un mal nisipos(plajă) a fost lovit vai! fără pricină(pe la spate) după ceafă, dar Zabelo l-a înviat şi nu l-a lăsat omorît. Pentru cetatea getă au urmat zile chinuite şi fără strălucire(putere). Semicerc jos Astfel, pe malul mării a fost căutat un bordei cu pământ umed pe jos unde a fost dus el.
Interior cerc de la stînga la dreapta Trei dintre soţi l-au luat şi l-au dus pe frumosul lor conducător, aşezîndu-l jos pe o grămadă de fîn unde sfîntul Zabelio l-a vindecat(întărit ca osul).


În centrul discului IO BOERO BISTO MATO. Eu conducătorul boero Bisto.
T 44 Turnată în anul 44 î.e.n. de către marele preot Ilo, fratele lui boero Bsito şi văduva

Zoe DIAKO(diac: copist de cancelarie, învăţat) MATO(părinte) ERI(ieri) GERO(giri: a închide gura cuiva, a săpa groapa pentru cineva; cîrîi: a fi grav bolnav, pe patul morţii) DABO(cetate) GETO A ITROS(itros: slujbă religioasă oficiată dimineaţa devreme) IOI(Sarmis, Mîntuitorul) DO(a da) TOTO. AZIO(azi) ZOE A TEMIO(teamă) TAZ(tas: cutia milelor, taler pentru cîntărit) DI(a zice) POETO ERI GERIE(giri: a închide gura cuiva, a săpa groapa pentru cineva; cîrîi: a fi grav bolnav, pe patul morţii). TOTO SERA(seară) TERO(ter: catran) DIE(die: a zice) ASIO(azi) ZISI CAER(caier: lîna prinsă pe furcă din care se toarce firul) TAICO(taica: tată, părinte) RAPOE(răpuie: ucidă) CAPEO. MESTI(mestii: încălţăminte uşoară şi fără toc din piele subţire purtată de bărbaţi) ZOE PEO(piu: credincios) IGI(igi: ochi, a spune, a avea grijă) PIO(piu: preot) ILO I(i: a merge) BADI(frate mai mare) SO. BOERI BISTO MATO(conducător) ERI GERIO(giri: a închide gu-ra cuiva, a săpa groapa pentru cineva; cîrîi: a fi grav bolnav, pe patul morţii) DABO(cetate) GETI COR(cor: ceată, adunare).

Ieri, în cetatea getă s-a făcut itros şi s-a cerut de la Sarmis/Mîntuitorul să dea totul pentru părintele(conducătorul) bolnav cum este scris de către diac. Zoe se teme că azi a venit ziua judecăţii cum spune poetul pentru cel care ieri era grav bolnav. Toată seara trecută a aiurit iar azi au zis că s-a terminat caierul iar capul părintelui a fost răpus. Astfel Zoe i-a spus preotului Ilo să-l încalţe cu mişti pentru ultimul drum şi să aibă grijă de fratele său mai mare. Moartea conducătorului boeri Bisto a fost anunţată de adunarea cetăţii geţilor.

T 45 Turnată după moartea lui boero Bisto de către mato Bezina care dorea să oprească

tendinţele de separare a unor conducători locali. MATO BESINE ROI(roi: ciucure, garnitură de şnur) LEO(leu) MATO (conducător) EDIA(ede: a spune, a declara) SO GISO(gisa: a visa) TO ON(on: neam, a se aduna) ZABELO(+) GE(ge: nobil) OI(strigăt de uimire) GETO SOI (soi: neam) SIE LO PESE STA LO DABO(cetate) GETO BOERO BISTO. ON (on: neam) BERI(bere) SE TOEGI(a bate cu toiagul) TISEO(tisău: chimir) DOELIE(a se duela) FIU LUE KOE SOBO. IO EDONIE(idenie: încercare) LIAU (a lua) ILO FIE SO ROME SO EDEO(ede: a spune) DO(a da) NE TETOE(tetea: tată, bunic, om în vîrstă). LO ATENA NOE DOSIE(a dosi) LO SIFO GESO(ghes: a îndemna) ON(on: a strînge) ARME TIRIE(ţîrîi: a curge foarte puţin; cu ţîrîita: a aduna foarte greu ceva) BOERO BISTO LOSE ODOT(odată: cîndva). TIO(tio: cuvînt cu care se aluingă animalele) IDEO(gând) ZAMOLSEI AGO(agă: comandant militar) ONERO E SOTO(soţi) GERO(geri: a se uni) GETO DABIO(cetate). DIO(sfîntul) DIONISE TO OSIE(bucată de lemn sau metal pe care se fixează roata) PATRIT(pătrat) SOSELI(şoseli: a pietrui un drum) DOD(dodi: a nimeri) MITODI(mijloace).

Conducătorul Bezina, uns ca leu ocrotitor, a spus că a visat cum neamul nobil al geţilor trebuie să se adune în jurul sfîntului Zabelo, să-i pese de sine pentru că stă în cetatea getă a lui boeri Bisto. Neamul se îmbată cu bere şi se bate rău iar cei cu stare se duelează ca fiul lui Coe Sobo. Eu am încercat să-l iau pe Ilo să mergem la Roma şi să cerem să dea drumul părinţilor(solilor) noştri captivi. La Atena, am dosit la Sifo arme strînse cu ţîrîita la îndemnul nostru, pe care boeri Bisto le-a lăsat odată(cîndva). Cu acest gând strigat de Zamolsei, comandantul militar Onero şi soţii săi s-au unit în jurul cetăţii geţilor. Sfîntul Dionise a spus că pentru a merge pe drum cu o osie pătrată, trebuie încercată orice metodă.

T 46 Turnată pe la anul 25 î.e.n. LASA RONI GIGO(gige: frumos, tînăr, scump) MAMA CO NOI

IG(ig: a ieşi, a opri) ZIMZO(zumzăi: a cînta la un instrument cu coarde prin ciupire sau lovire) CAMAREN(camarad: om de încredere, însoţitor) LOI NIEG(nig: a preţui, a fi important) COZON ON(on: neam) SCITO OI(oi: păşune, ţinut) GRAMIO DABI(cetate) MIC SOL GETO. AI OI STRIEO(a striga) AG(ag: a face, parte; agie: conducere) PICIE(picie: micime) OI(oi: ţinut, teritoriu) SATRIEO(şatră: neam, familie) LENO(leni: a se codi, codoş) IG(ig: uşă, a lega, a cerceta, la, spre) TAMA(tama: important, credincios) ROBI SOSIM. POI EGNEO(ignee: făcut de foc, arzător) NIC(mic) CAIE(căi: a se văieta, a se plînge) MASORA(a măsura) TORNO(a turna). IG(ig: intrare ,a cerceta) SENO(sine: a iscodi, a tălmăci) DEO(a da) OPOI CAME(came: uşa sanctuarului, a ruga) STAI MO. IG(ig: a spune) SONOS(sona: a fi fioros, a căuta ceartă) OM DIE(a zice) CAPI(cap, conducător) SENTA(Creatorul, Dumnezeu). LIMA(o mie) GOSO(gasa: a găsi) IG(ig: intrare) GALO MONSIRO DIMPO IG(ig: şanţ, obstacol) O DABE(cetate) AG(ag: loc, a aranja) ZIDO I(a maege, a goni). NI GATEO(găta: a termina) AS(as: parapet, a închide) SONI(sona: a se sminti, a se certa) GOTO(gotă: dihanie de speriat copii, zi de post) AN(anul trecut) DOGA(dogăi: a ciopli la doage) SIE(sii: a se sfii). IG(ig: ţintă, a lega împreună) O CROIM DETI(deţ: măsură pentru băutură). IG(ig: uşă, ieşire) O(odihnă, a se culca, strigăt) ON(on: neam, familie, a se strînge) IESE EMA(ima: a murdări cu noroi, a înjura). IN SORZIE(surzie: linişte absolută) OI SOI(soi: a dormi) SOM(som: a se linişti) LONU(luna). AM (am: hotar, oprire bruscă) ON(on: clan, a se aduna) NIGEOI(a ninge). SEO GONI (a alunga) RATO(răţoi: a certa) TAGO(tagă: a nega, a jigni) LONEO(luna). Vertical stînga: COTO(cotă: a căuta) PE TEGOTEI RAGO(ragea: rugăminte) GETO SAFEO(safi: curat) EG(ege: a strînge împreună) COSI(a coase) TOG(togi).
Vertical dreapta: MOIEO(moină: a se dezgheţa) AZGA(aziga: creşterea apelor) OSAN(osana: cuvinte de laudă, slavă lui Dumnezeu) AG(ag: a face, loc) DIEM(a da) SEIC(şeic: barcă mică).
Casetă stînga: POR(por: claie, stog) SENO(sina: a înţelege) I(i: a merge) CAP (cap, conducere) SOTI(soţi, însoţitori) GILOZIMO GETO OT.
Casetă dreapta: ZIC DO(a da) ON(on: neam) POGASIM(pogăzui: a se minuna) ORI(orie: plasă de pescuit) LIEO(a lua) CORZ(a ţine în corzi: a controla soarta cuiva). Imagine vertical stînga: IO MATO; vertical dreapta ORILIEO.

Dragă mamă, lasă pe Roni, să meargă cu noi şi să ne însoţească cu deosebitele lui cîntece într-o mică solie getă a scumpului Cozon la cetatea scită Gramio. Cînd vom intra în micul teritoriu al acestui neam leneş(viclean), le vom striga acestor supuşi ai locului, că noi puternicii sosim! Apoi cu mici înflăcărări, vor spune cu măsură durerea lor. Să cerceteze bătrînii şi apoi eu voi sta să dau judecata sfîntă. Dumnezeu a spus fiorosului conducator să va cerceteze pentru a deveni Om(sa cunoasteti Legea Adevarului si Dreptatii). Am trecut şanţul o mie şi am găsit locul în zid pentru a intra în cetatea galului Monsiro Dimpo şi a-l goni. Nici terminarea fioroasei palisade cioplită, nu m-a înduplecat şi nu m-a înfricoşat anul trecut. După ce am luat-o, am croit o beţie. Toată ceata murdară de noroi a ieşit afară să se culce. Ne-am ogoit şi ne-am culcat într-o linişte de mormînt sub cerul liber. Ne-am trezit brusc toată ceata pentru că ningea. Am fost goniţi dar nu puteam certa sau jigni luna!
Vertical stînga: Caută pe Tegotei să ceară geţilor să coase şi să strîngă togi noi. Vertical dreapta: După dezgheţ, apele au crescut şi am dat bărci oamenilor să treacă înapoi, aducînd laudă lui Dumnezeu.
Casetă stînga: Înţeleptul Gilozimo al geţilor care merge în fruntea oastei(soţilor). Casetă dreapta: Zic! Soarta a dat neamului această minune, care ne ţine adunaţi pentru a ne îndruma. Eu, conducătorul Orilieo.


Oriloe conducătorul cetăţii Sarmisetuzo
Medalion Stînga (textul este scris de la dreapta la stînga) MATO(conducătorul) ORILOE TIMO(teamă) IA(a lua) EI TO(tu) FORI(forăi: a pufăi) D(dabo) S(Sarmisetuzo). Dreapta PUA(a putea) IO AT(at: armăsar) LEU LUE SAMUE(samă) LO ON(on: neam) SONTO(şonta: a schilodi) RIOMUNO (români) SO(astfel) NOBALI(nobilul) ENO EDO(ede: a judeca) LO PATRA(pătra: a înfăptui).
Stînga: Cel care a băgat frica în toţi umflînu-şi pieptul este Oriloe conducătorul cetăţii Sarmisetuzo.
Dreapta: Eu leul tînăr am luat seamă la cel care s-a luptat cu neamul românilor şi astfel nobilul Eno să fie judecat pentru cele săvîrşite.

T 47 Turnată în anul 17 sau 16 î.e.n. de către mato Cotizo la moartea mişelească a fiului

său, pusă la cale de romani. Suetoniu scrie în Vieţile Cezarilor despre Octavianus Augustus că a dorit să-şi căsătorească fiica Iulia cu Cotiso, regele geţilor dar tăbliţa ne spune că este vorba de fiul acestuia. Ca răspuns la ticăloşia romanilor, Cotiso organizează în anul 16 î.e.n. o mare campanie militară în vest devastînd provinciile Illyricum şi Dalmaţia.
GOTE(gotă: nălucă, dihanie de speriat copii) GONIO(a alerga) SO ON(on: a strînge, soţi, mulţime) TUR(tur: raită, alergătură în jurul) NIO IGE(igi: a ochi, a înfrunta) O PRADE(a prăda) OSE(osi: a se întări ca osul, puternic) LOPOE(lupoi: lup mare). STO ASAGE(aşaşi: chiar aşa, imediat, întocmai) IO RIOMUNO (românul) ILO IDEO(idee, gînd) A GINO(gini: a observa) RE(rău) RETOI(răţoi: a se înfuria, a cere socoteală cuiva) STRIO(a striga) ON(on: neam, a însoţi, mulţime) NAPOE(înapoi, a înapoia) ODE(odie: ură) OCIO(oci: ochi, a privi; ocei: a se descuraja). ON(on: neam, a strînge, a însoţi) NOE(noi: a tăcea chitic) PANO(păna: a schimba) NIO A GINO(gini: a pîndi) AE(ei) ONO(unu, primul) CETRO(cetera: a certa pe cineva, a se lupta) =D(dio)-S(Zabelo). SOAT(soat: însoţitor, pereche, soţ) LEIO(leu, viteaz) ON(on: a aduna, a însoţi) SONTEO(şonta: a schilodi, a tăia în bucăţi) RIOMUN(român) OSI(osi: a se întări ca osul, puternic) ERI SERIO DO(a da) NI (noi, nouă) GEM(a geme) SO ROPU(răpui: a doborî, a învinge). SO SOE(soi: neam, a dormi, murdărie) KOTIZO NIO SO FILO(fiu) RANIO(rănit, a răni) EDOE(edi: a ţîşni, a da o lovitură) SAGEO (săgeta: a trage cu arcul) LO PEPTOE (piept). EA(el) EOI(ioi!: strigăt de durere, sperietură) GEOSO(jos) ROMEO LO SARMISETUZO. DE(a da) INDOI(îndoi: a se îndurera, fără credinţă) FOE(foi: stomac, boală, burtă umflată) CATIA(caţă; femeie rea de gură, căţea: femeie stricată) TODI(toate, toţi) TOE(toi: luptă, ceartă). DO(a duce) KALISTE(calistire: săpăligă mică) IO KOTIZO NIO ONO(una, prima) APO(apă) +(sfînt) ZOEO ESO(a ieşi) ROPU(răpui: a răpune) SOSI EA. SON(sîn: fiu) DUE(a duce) TOLO(ţolu: ţesătură din in sau cînepă folosită pentru a face cort sau pentru a transporta ceva voluminos şi fragil) BISE(bîzîi: a plînge) CO CORIOSO PO(po: a striga) DABO(cetate). TRASO ON(on: a aduna, neam, a locui) SAE(saia: ţesătură subţire de lînă sau de bumbac cu cusături ornamentale) TO PEIO(a pieri) DABO(cetate) ERI SERO(seară) MA RIZO(a rizui: a face un şanţ mic în lemn sau metal).
Jos cu alfabet religios OTI(otie: răsărit de soare) ED(ede: a judeca, a se ridica) TI(ti: viaţă, a locui) DOSE(du-se) STOI(a sta) TAOI(tăoi: apos, umed). Medalion stînga COTISO(se citeşte de la stînga pe sub imagine) RIZI(rizui: a săpa un şănţuleţ; se citeşte de la stînga pe deasupra imaginii) ROOS(plin de rouă); centru DIO(sfînt); dreapta DIO MI ZOE Nu este desluşit textul de jos.

Noi ne-am pomenit înconjuraţi de o mulţime de oameni care se învîrteau în jurul nostru, ne goneau ca nişte năluci, ne atacau cu putere să ne prade ca o haită de lupi. Ne-am oprit imediat iar eu Ilo Românul am avut gîndul de a-i pîndi pe aceşti răi, m-am răţoit şi am strigat la ei, iar mulţimea s-a dat înapoi descurajată dar plină de ură. Ne-am adunat şi pe tăcute cu credinţa în sfîntul Zabelo, toţi ca unul i-am pîndit şi ne-am luptat cu ei. Soţii viteazului leu român s-au strîns şi s-au luptat cu putere ieri seară pînă a dat în noi oboseala dar i-am învins. Neamul lui Cotizo s-a culcat dar fiul său a fost rănit în piept de o săgeată. El striga de durere şi a fost adus de la Roma la Sarmisetuzo pe jos(pe corcie). După lupta cu aceste căţele(femei rele de gură şi) fricoase(beşinoase), pe noi toţi ne-a cuprins durerea. Cînd el a sosit, eu Cotizo am ieşit doborît şi am adus pentru noi prima apă sfinţită(agheasmă) a lui Zoe şi săpăligă. Fiul a fost dus pe ţol prin toată cetatea şi a fost plîns cu strigăte de curioşi. Ieri seară tu ai murit iar cetatea şi-a pus haine de sărbătoare şi mi-a cerut mie să rizuiesc(scriu) în placă şi s-o trag(torn). La răsăritul soarelui se va ridica precum roua şi se va duce să fie judecat şi să stea în cealaltă viaţă. Medalion stînga: Cotizo săpat(chinuit) de lacrimi; centrul: Sfîntul; dreapta: Zoe sfîntul meu.

T 48 Turnată între 20 î.e.n. şi 17 e.n. SOE(soi: neam, fel, murdărie) STO(a sta) DABO(cetate)

GETIO SATRI(şatră: neam, a locui) DUO(a duce) IME(ima: a murdări) IO OSEND(osîndi: a critica, a sili) OS(puternic) MOGE(a mugi) RA(rău). SANA(sana: a însănătoşi) IGE(ige: a privi, legătură) OSIE(osi: a se întări ca osul) AGIO(agie: supraveghere, conducere) NIRI(minune, a se mira) DIN(din: viaţă, a vindeca) SBATEO(zbatere). DIUDIU(didi: tînăr) EBERIEA IGE(ige: a spune, a avea grijă) AI EGEOA(egia: noră, mireasă) SOPEIO TENIO(a ţine) REZ(reză: zăvor la uşă) UBIO(iub: iubire) OI OI(vai!) MUE(muie: gură, a amăgi) ZI. TEMO DIU(di: a vorbi) RE(rău) GITE(gite: vite). FIO(a fi) RITUI(rîtui: a batjocori) USE(uşe: uşă, a ieşi, a intra) IO SATRI(şatră: neam, a locui) DIO(sfînt) SOSI AE(aia: aceea) BOSTO(basta: ajunge) SOE(soi: murdărie). NO GOE ON(on: neam, rude, familie) RE(răi) TRE (trei). NIO TURE(tura: legătură, efigie, semnătură; tură: încă odată; turui: a se obosi rău, a flecări) OL(ol: vas mic de lut folosit pentru băutură) SOE(soi: linguroi mare pentru urdă) NEO I(i: a merge). MUE(muie: gură, a duce cu vorba) GOE BA RADOE SATRI(şatră: neam, clan) DUO(a duce) TEI(a îndepărta coaja de pe tei) SOE(soi: murdărie). STO ON(on: neam, a locui) ONE(una) REU(rea) UTELI(utălui: a urî) E SOSO(şoşoi: a şopti). OTIZO(oteşi: a trece o boală sau necaz, a isprăvi) NIO TI(ti: trai, a locui, veselie) DOE(a da sau a duce) TATO(toţi) DABO(cetate) GETIO GRAZO ON(on: neam) ODO(odăi: case) TO(toţi). Imagine jos mijloc: GIRINO (gîrînă: locul unde s-a tăiat pădurea) DOMN COTIZO NIEO.

Pentru a-i alina bocetul puternic eu am adus-o de la neamul acela murdar din cetatea geţilor să stea la neamul ei. Supravegheată de cei dragi ea s-a însănătoşit zdravăn şi ca o minune a revenit la viaţa veselă. Cînd Sopeio a fost cerută de mireasă de tînărul Eberiea, i-a spus că va avea grijă de ea dar a amăgit-o cu vorba în fiecare zi a ţinut-o sub zăvor iar iubirea - vai! vai! Mi-e teamă să vorbesc despre aceste vite rele. A fost destulă batjocură de cînd eu am dus-o, acum aceasta este sosită cu ajutorul celui sfînt la neamul ei şi nedreptatea s-a terminat. Nu neamul lui Goe este rău de trei ori. Noi am mers şi am flecărit cum un linguroi mare şi nou poate sta într-o oală mică. Nu Goe duce cu vorba, şatra lui Rădoi care a dus batjocura pînă la capăt. Neamul acesta este cel mai rău, stă, şuşoteşte şi urăşte. Dar necazul nostru a trecut, toţi sîntem veseli în cetatea geţilor Grazo(în judeţul Vrancea există localitatea Greşu) unde locuieşte tot neamul. Imagine mijloc jos: Domnul nostru Cotizo în poiană.

T 49 Turnată pe la anul 20 al erei noastre. T UI(tui: ceartă, supărare) STA BISI(bîzîi: a fi

nemulţumit, a se plînge) IL DARE GROASE(mare) IE(a lua) DABI(cetate) SO IO ITI(iţi: a se aprinde, a se zgîi). AN APLI(apla: simplu, fără meşteşug) SIU(să fiu) TIO(tio: cuvînt cucare se alungă animalele) SOIE(soi: a dormi, a fi liniştit) SONO(sona: a se sminti, a căuta ceartă) IG(ig: a spune) TO IG(ig: a cerceta) OI SE TIMO(teamă) UN DABI(cetate) RETIU(a reţine) SIRMIU. DAGIO(dage: adunare) IT(iţ: copil neastîmpărat) SASI (şasi) OI GIRA(încredere) I(i: a merge) SATO(satu) RUS SOTI(a însoţi, împreună cu) SAU ARGES ADET(adet: datină).

El s-a aprins cu ceartă asupra cetăţii pentru că era nemulţumit de darea mare pe care i-o luăm. Anul trecut ţi-a fost liniştea netulburată şi fără ceartă, tu ai spus şi noi am cercetat cu teamă(grijă) astfel ca cetatea Sirmiu să reţină cît trebuie. Cu şase copii neastîmpăraţi, adunarea îţi dă încuviinţarea să mergi în satul Rus să locuieşti sau Argeş după datină.

T 50 Turnată pe la anul 25 e.n. BOIRE BISETO DIOGIO USI(uşui: a ieşi) A(atenţie, grijă)

BASTARNO(bastarni) PAZI(a păzi) GEO(giu: viu, energic) SOTIA(soţia) SE FISTA(fiştă: femeie tînără şi focoasă, fată de măritat care vrea să atragă atenţia) DUO(a duce) SOTRA(şatră: clan) RUOMUON(român) USO(uşui: a pleca) DIO(sfînta) GETA. GIRA(gira: frumoasă, strălucitoare) BISICA SO ROGI AO(uimire, durere).

Diogio a fost trimis de boierul Biseto la bastarni pentru fişta care-i va fi soţie sa, să o păzească cu putere, să plece cu ea în sfînta Geţia şi să o ducă în şatra Ruomuon. Astfel pe frumoasa Bisica să o rogi cu mare smerenie. (Textul din jurul imaginii nu este desluşit).

T 51 Turnată în anii 28 sau 29 e.n. SIO(sii: a se sfii, a se teme) A ZOE(zoi: spălătura

de la vasele de mîncare) SOAE(soaie: murdărie de grăsime) UDTRUOE POETO. SEO(sîi: a fi) SOES (sieş: vînt aspru de iarnă) KOE(coi: a se mocoşi, a lucra încet) DUEO(a duce) BOERO BISETO AG(agă: conducător militar) I(i: a merge) MATO(conducător). E POE(poi: pleavă de cînepă) INDOE(îndoi: a aduce la ascultare) DESI NO(nu) GILEAR(jeler: om aşezat pe pămîntul altuia, lipitură) KILO(chilă: măsură pentru cereale, impozit în cereale, om de nimic). ESIEO(a ieşi) + EO UMANO(uman) DES PROPTEO(propti: a sprijini, a proteja) RADEO(rade: sfat, adunare) ANO E POKO(poacă: lovitură dată cu pumnul, ceartă) ESO(ieşi) SO ROME SOE(soi: murdărie, jeg) DAPISEO. ZORA(zori: a grăbi) SOSOI(şoşoi: a şopti, a vorbi încet) FO ILO LOE SENIK(senic: ţesătură de cînepă albă, prosop, ştergar) LO DONE(a da) TEPE(ţepui: a înconjura cu un cordon de soldaţi) IO SOE(soi: a dormi) BIO (bîe: atenţie) ON(on: a aduna, a însoţi, soţ) DOI ZATORE(zătărî: a prăpădi, a potopi) LUE LO BOERO BISETO. OROLIO ONSO(unsă: a unge) TIC(tic: oală pentru lapte, putină pentru brînză) SOE(soi: a murdări) DIO.G. ZA PIO (credincios) BERISO KARPO(carpul) DO(du: a duce) MONGA(mangă: om încăpăţinat) IO PORCEDO(a purcede) ON(on: neam, a strînge) SONTO(sonţa: a schilodi, a tăia în bucăţi) LUE BOERO BISETO DEUGEO ON(on: neam, a aduna) ISI(ieşi) A DOSERE(dosire: scăpare, ascunzătoare) SIO(sii: a se teme, a se sfii) TALIPIKO (talpă, tălpică, temelie, partea de jos a zidului unei construcţii) SARMISETUZO. PO SERO(seară) LUE(a lua) BOERO BISETO SOE(soi: a dormi) OI TO SOE(soi: a dormi) KUE(cui: ţeapăn, beat mort). ERI(ieri) SER (seară) IO LUE OSE(osi: tare ca osul, puternic) OSTE(oşti: a face război) SO SILI(sili: a hărţui, a urmări, a pedepsi) MIC NINO(nani: a adormi) EO.

Poetul Udruoe spune să nu te temi de zoile grase. Du-te ca un conducător de oaste şi ocrotitor dar să fii aspru ca vîntul de iarnă boero Biseto şi să nu arăţi milă. Este o pleavă deasă aceşti jeleri care nu-şi plătesc dările în cereale şi trebuie adusă la ascultare. Anul trecut a fost ceartă şi a ieşit cu lovituri între murdara Romă şi Dapisiu dar eu am mers cu omenie şi credinţă în sfînta cruce pentru a-l sprijini. Cînd ei dormeau i-am înconjurat în linişte cu oaste(pe jeleri) şi i-am zdrobit pînă ce doi soţi prăpădiţi, au vorbit în şoaptă şi împreună cu Ilo au luat un ştergar şi s-au lăsat prinşi de boero Biseto. Orolio iar a uns cu murdărie oala pentru mîncare cum spune sfîntul G. Împreună cu credinciosul Beriso carpul, eu boierul Biseto am purces să-l strîng cu război, să-l iau şi să-l duc pe acest om încăpăţînat Deugeo şi neamul lui care au ieşit plini de teamă căutîndu-şi scăparea la temelia cetăţii Sarmisetuzo. Pe întunecat cînd toată lumea dormea cui, boero Biseto nu a fost luat de somn. Ieri seară i-am luat cu luptă tare şi i-am hărţuit fără odihnă pe ei.

T 52 Turnată pe la anul 34 TIORNA(a turna) TO(tu) DIO(sfînt) OROELIU DA(a da) SOBA

(căldură multă, cameră) CUREN(cure: a se grăbi, a curge) BISICA A IO IEO(a lua; ieie) I(i: a alerga) PORTO( a se purta) DESIO(des, repetat) PATELA(patelă: tigaie, tingire) PAITE(paită: covată de frămîntat pentru pîine, scîndura pe care se taie aluatul pentru copt) DATO(a da) SONTA(şonta: a schilodi, a tăia în bucăţi) DAPISIU MATO(conducător) DABU(cetate) SOPA(sopă: bîtă scurtă şi groasă ghintuită la un capăt cu fier, ghioagă) DABIE(cetate). Vertical(stînga): DIE(di: a spune) TESI(teşi: a netezi) (dreapta): SATIG(sătic: sătuc) SO PIO(piu: credincios, pios). Sub călăreţ: STI I(i: a merge) ONOR. Soclu dreapta: AGII(agie: conducere, putere) IL(ili: Mîntuitorul, a străluci, a salva).

Toarnă tu sfinte Oroeliu şi dă căldura să curgă peste Bisica mea pentru a o grăbi să ia, să alerge şi să poarte mai des tigaia şi covata de frămîntat aluat pe care i le-am dat tot aşa cum conducătorul cetăţii, Dapisiu mînuieşte ghioaga pentru apărarea ei. Îi spun cu blîndeţe altfel va ajunge în sătucul credinţei(la mănăstire). Sub călăreţ: Să ştii că voi merge să-mi apăr onoarea. Reşedinţa Mîntuitorului(Strălucitoarea conducere).

T 53 Turnată în anul 26 sau 27. Cu ea începe povestirea marii nenorociri pe care au

pus-o la cale mozaicii împotriva marelui preot al geţilor şi a poporului get. SAR(sar: lume, a scrie, călătorie) GETO MOLE(molie: nemernic, leneş, om de nimic; mola: demon, vechil, scandal, vierme) DABIO(cetate) SAKOTO(sacadă: vorbire sacadată, mişcare bruscă şi violentă, lovitură, rană).
Stînga OBADA(bucată de lemn încovoiată alcătuind în serie partea circulară a roţii, a se îndoi ca o obadă) BA(nu) SOTI(soţi, a se însoţi) DOBISCA(dobişcă: burtă mare, persoană mică şi bondoacă) SEI(sîi: a fi, a veni). TO NAG(na-gi: a semăna în strat, a aranja unul după altul) LOE(a lua) ILO(Ilie) DIO(sfînt) FALANGEO(corp de infanterie) GEOSA(ghioşa: a scoate miezul din coaja de nucă) PIA(pio: credincioasă). IO SNEGO(snagă: nădejde, dorinţă) DA BIKO(bîca: atenţie!, ai grijă!, mamă) KOTO(cotă: a căuta) POLO(polei: îngeri) GENIO(gena: mic, slab).
Dreapta DOSEO(dosi: a ascunde vederii, a proteja, a fura) GABEN(gabion: coş de nuiele umplut cu pământ sau pietriş care serveşte la apărarea malurilor de valuri sau la construirea barajelor) KASA(casa, comunitate religioasă, credinţă) TO ZOI (zoi: spălătură de la vasele pentru mîncare, apă murdară). ARAMIKO(limba aramaică) ZAMO(zamă: supă, borş, aliment fără consistenţă şi gust) AG(ag: a săvîrşi, cinste, cunună, creştet) IOI(Salvatorul/Mîntuitorul) KOPO(capu: gîndul, mintea) DI(di: a spune) GETEO(geţi) IO BOIO(boi: a vopsi, a înşela) CA POS(pos: altoi, răsad) SIE(sîi: a fi, a veni) APOLO SOT(soţ: pereche, tovarăş).

Călătoria geţilor în cetatea oamenilor nemernici(leneşi, răi) cu vorbire sacadată.
Stînga. A fi lîngă cineva gras nu înseamnă că eşti perechea marii lui burţi. Ili să iei şi să semeni în strat(cu mare grijă) aşa cum sfînta falangă(oastea de îngeri) scoate la lumină adevărata credinţă din întuneric iar miezul de nucă este scos din coajă. Eu trag nădejde că micile făpturi din ceruri vor arăta grija lor de mamă.
Dreapta. Să-ţi întăreşti casa(comunitate religioasă) ta cu gabenul împotriva celor care vor să ţi-o fure şi să o distrugă aruncînd cu valuri de zoi. Eu, Luminatul Mîntuitor, cu gîndul am spus geţilor: zeama aramaică este o înşelătorie pentru că au sădit pe Apolo să vă fie însoţitor.

T 54 Turnată în vara anului 30 după uciderea lui Ili la Ierusalim de către rabinii iudei.

NOE SO COASEM(a coase) DESOGE(desagi: saci legaţi unul de altul care se poartă pe umeri sau pe şa) IS(ist: aceşti) DOE(doi) GUR(gură) SO BI(bîi: atenţie, necaz) OP(op: registru, listă de acte) NAIE(corabie) O NOBALI OMO(oama: mamă) AE(ai lui, din neamul lui) BIZINO. AGEO(agie: conducere, administraţie) MERI(a merge) SAMO(samă: dare în bani, bir) DO(a duce) LO PATRI(patrie, ţară). DOE(a da) SIPE(sipe: ladă mică, cufăr) LOSE(a lăsa) LO GIL(ghil: pînză albită prin ghilire) DUE(a duce) LO ESI(a ieşi) DO(a da) DABO (cetate). NO(uite!) POI(poi: pleavă de cînepă) LO TAPIO(tapie: crestătură, tăietură; tape: tăietură la capăt de copac pentru îmbinarea cu altul) ILO TOTI(toţi) SEO(săi: a sări, a veni) IGE(igi: înfăţişare, a judeca, a scînteia) DU(a duce) PERI (a muri). SIE(sîi: a fi) O POEDE(poiede: mulţime, năvală) SINOE(Sinai) A TOE(toi: încăierare, ceartă) SOE(soi: jeg, a murdări) DO(a da) KOPO(capu). NO(priveşte!) DIEO(sfînt) ZABELO SEO(sîi: a fi, a veni) FOFEAZ(fofează: bucată de pînză făcută sul) DU(a duce) NE(nouă) DABO(cetate) SIERI(Siria) GEOS(geos: jos, sud) DE(a da) NOE COPII(mulţime, grămadă) ON(on: neam, a aduna, a însoţi) CO PIO(piu: credincios) BOFIO. BINE(bină: scenă, estradă) ERI(ieri) GEOS(jos) OA(a se mira, a uimi) E BOSOE(bosoi: copil mic şi dolofan). DERIG(dirig: a fi absolut, superior: dirigui: a conduce) RUI(rui: roşcat, cu barbă roşie, ciocîrlie) TRASO(trasă: a trage, a repeta o acţiune) DI(di: a spune) NOE ON(on: neam, a aduna, a însoţi). TALI(tali: plecăciuni) PIKO(pica: stropi, mulţi) SARMISETUZO. ONSE(unse, alese; anzi: nemuritori) IOI + SUPTE (slabe, uscate) OS DU(a duce) I(i: a merge). M.(mato: conducător) DAGI (dage: adunare) BALO(bală: neam străbun) I(i: a merge) IMA(îma: mamă) E ROBI(a distruge, a nimici). KOTO(cotă: a căuta) POL (pol: jumătate dintr-un întreg; polei: îngeri, fiinţe supranaturale din basme, a străluci) BOI (chip, imagine) CERO(ceru) ROI(roi: pui de căprioară, a pleca) DAKOE(daci).

Noe, să coasem desagii aceştia doi la gură, să fim atenţi cu actele pentru corabia nobilei mame din neamul lui Bizino. Am mers la conducere şi am plătit birul să ne dea voie să-l ducem în patria lui. Ne-a dat o ladă mică şi ne-a lăsat să-l înfăşurăm în pînza lui albă, şi să-l ducem la ieşire în afara cetăţii. Uite! această pleavă de cînepă l-a umilit(rănit) pe Ili şi toţi au venit să-l judece şi să-l ducă la pieire(să-l răstignească). Mulţimea sinainta(ivritii) din cetate, plină de ură l-a certat şi l-a bătut, murdărindu-l(batjocorindu-l) şi cerînd să le dea capul lui. Priveşte sfinte Zabelio, pînza făcută sul am dat-o lui Noe şi ne-am dus în cetatea de jos(sud) a Siriei unde a venit poporul grămadă şi ne-a însoţit în frunte cu credinciosul Bofio. Ieri a fost pus jos pe o scenă iar lumea se minuna că este ca un bosoi(copil mic şi dolofan). Ciocîrlia neîntrecută trăgea la ea neamurile cum spune Noe. Multe şi repetate plecăciuni din Sarmisetuzo. Cu sfintele oase cu carnea uscată(moaşte) am alergat şi le-am dus Mîntuitorului unde au fost unse(miruite). Conducătorul neamului străbun a mers cu ele la mama lui Ili care era distrusă. Cercetează dacă jumătate din strălucitoarele făpturi cereşti nu au plecat de la daci.


Ili – învăţătorul iubirii - conducătorul cetei de geţi care au mers să înfrunte preoţimea iudaică pentru hoţia ce o puneau la cale privind distrugerea sau convertirea credincioşilor în sfînta cruce la iudaism. Dogma creştină l-a botezat Iisus(II: Mîntuitor, Salvator, Învăţat + sus: deasupra, din înaltul cerului).

T 55 Turnată în vara anului 30 DURO BASILEO(conducătorul armatei) DABO(cetate)

GETO UI(uie: uliu) SO LUE(a lua) MULTEO(multe) ADE(haide!) ISO(isa: a îndemna un cîine să adulmece sau să atace) PATO(paţă: păţanie, întîmplare) RO(rău). LOE(a lua) DURO DENIA(denie: slujbă religioasă de seară înaintea Paştelui) AE GAE(gai: pădure mică la şes) OT(de, din, de la) DUNG(dungă: linie, direcţie) BIO(bîia: atenţie!, pericol) ON(on: neam, rude) TRAKIO(traci). ELIE SOE(soi: neam, jeg) AE GITO(gită: vită) E LOA(a lua) SKONUIE(sconie: îngînfare) POE(poi: pleavă de cînepă) LOA(a lua) ZANIO + (credincios în sfînta cruce) - lll –(Mîntuitorul) DUE(a duce) ZAMOLSCIO. ON(on: neam, a însoţi) ZOI(zoi: apă murdară) NE(ni: priveşte! minune) GIEO(giu: viu) SOI(soi: a dormi). DU(a duce) IO FUMIEO(fumios, fumuros: înfumurat, încrezut) ONE IU(iu: chiuitură) ADE(haide) RA(rea) RETE(rîţe: buche, învăţătură) FOE(foi: a se mişca mereu, a se hîrjoni, a se umfla în pene) MEZIA. TO REPOE(răpi: a fermeca, a înfrumuseţa) STA(a sta) TOE(toi: centru, mijloc) NOBALO(nobili) MEGA(mare) I(i: a merge) SO GILI(gili: cununa miresei, a se pleca; ghili: a albi pînza prin spălare repetată şi expunere la soare sau ger, ghil: pînză albită, giulgiu: pînză subţire) ARGIO(argea: bordei deschis în pământ cu scînduri pe jos în care se aşază vara războiul de ţesut, boltă sau acoperişul unei pivniţe) SIE(sîi: a se sfii). TOE(toi: a se linişti) TO EDO(ede: a se ridica, a pune jos) URO(ura!) NOBIOS(nobios: din nobili) CETE A TORO(tor: tizic, ocol pentru animale, gospodărie) GEODE(giude: suliţă). NO(uite!, haide) PROE(prui: om prost) TOES(toieş: gălăgie, ceartă) FIE AIGE(aicea). LOES(lăieş: ţigani nomazi) FUE EDO(ede: a pune jos, a aduce) EFESO LUI GRAOKOE(grecoi) LOIA(laie: negru, cenuşiu) DELFO(Delphi) SOI(soi: jeg, a murdări) LUE(a lua) ILO. NO(uite! priveşte!) PEZI(pieze: semn prevestitor, augur, fiinţă care aduce noroc) NOGEO(nojie: ceartă, a insulta) FACTO(facţie: grup de indivizi uniţi pentru o acţiune violentă) SOE(soi: neam, jeg, a murdări). TROSC(a pîrîi ca vreascurile călcate, a rupe, a lovi) RIP(rîp: jeg, murdărie) TOE(toi: mijloc, ceartă) ON(on: neam, a aduna) SONTO(şonta: a schilodi). LUE(a lua) ANTONIO GILI(gili: cununa miresei, a culca; ghili: a albi pînza prin spălare repetată şi expunere la soare sau ger, ghil: pînză albită; giulgiu: pînză subţire) ARGIO(argea: bordei deschis în pământ cu scînduri pe jos în care se aşază vara războiul de ţesut, boltă sau acoperişul unei pivniţe) RUMUNUE(români) EDE(ede: a ţîşni, a ajunge) OPRE(opri) SO ON(on: neam, rude, a însoţi, a locui). KATE(a căuta) NOE SOL(solie) GEZO MIIO (mia: miel mic, ied) E(este) LO. TALE(tali: plecăciune, închinare) PICO(pica: a curge în stropi, numeroase) RUMIEORA(rumioară: rumenă, roşiatică, aprins la faţă) DUE(a duce) LO IGE(ige: ochi, a scînteia, a avea grijă). Jos stînga BEZINO; dreapta BASILEO DURO NI(uite!, haide!, minune) DAGE(dage: adunare) BALO (bală: neam străbun) între imagini AMMA(mama) sau MAMA KATA(cată: a cerceta) RODIO(rodie: întemeiere, neam) BOI(boi: înfăţişare) GE(ge: nobil).

Astfel Duro conducătorul armatei, uliul cetăţii geţilor, a luat însoţitori şi au plecat să adulmece (cerceteze) păţania rea. După denia făcută într-o pădurice mică, Duro a luat cu mare atenţie direcţia către neamul tracilor. Neamul(jegoşii) lui Elie, ca nişte vite s-au înfoiat precum pleava de cînepă dorind să-l ia pe III(Mîntuitor) dar Zanio, credinciosul în sfînta cruce l-a luat să-l ducă în ţinutul lui Zamolxe. Cei adunaţi au început să arunce cu zoi(vorbe urîte) peste minunea vie care dormea. Înfuriat, eu m-am dus şi le-am strigat o chiuitură: haideţi că în Mezia învăţătura rea a fost totdeauna o hîrjoană(fudulie). Cît despre frumuseţea care stătea în mijlocul argelei, marii nobili au mers plini de sfială şi s-au închinat. Astfel liniştea celui pus jos era spartă de strigătele de ura ale cetelor de nobili din gospodăriile cu suliţe. Uite pe aceşti oameni proşti care au vrut să fie gălăgie aici! După ce a fost transportat de la Efes., grecoii negri din Delfi, strînşi în cete de nomazi(ţigani) l-au luat pe Ili şi l-au murdărit(batjocorit). Priveşte la fiinţa care aduce salvarea şi a fost insultată de o facţie de jegoşi. În toiul certei, această adunătură de răpănoşi ne-au lovit şi ne-au schilodit. Antonio a luat giulgiul şi fiinţa care aduce salvarea(strălucitoarea făptură) şi a ţîşnit cu ele la neamul românilor unde astfel s-a oprit. Noe a trimis solie pe Gezo să cerceteze dacă mielul este cu ei. Multe plecăciuni să fie duse ca să aprindă ochii şi faţa lor. Jos stînga: Bezino; dreapta: Conducătorul armatei, Duro arată minunea adunării neamului. Cercetează chipurile de pe cer care au născut nobilul neam; între imagini: mama.

T 56 Turnată în vara anului anul 30 Stînga sus: ROTO(roti: a da tîrcoale) I(i: a merge, a alerga)

IRMEO (irmos: melodie bisericească) M(mato: părinte, ocrotitor) TII(ţîi: a ţine).
Dreapta sus SAR(sar: a scrie, a trimite) GIRIO(giri: luminos, strălucitor) +++ .
1. POIDEO(poiede: mulţime) ON(on: neam, a aduna, a însoţi) TOIR(toir: toiag) NIE(nii: minune, admiraţie) NE(nouă) DOE(a da) ZABELIO. LO DOE(a da) GIL (ghil: ţesătură de in sau cînepă albită prin ghilire) E ARGI(argea: construcţie simplă în pământ ca un bordei deschis cu scînduri pe jos în care se aşează vara războiul de ţesut, bolta sau acoperişul unei pivniţe). LO ROGEO(a ruga) SOGEO(sogi: a împărţi aluatul pentru pîine, a împărţi un întreg) ARMOSO(armata, oaste) SOSEO(a sosi) AGESO(aghios: cîntare religioasă, a dormi). ONSO(vestită) LETOLE (leţele: şipci din care se construiesc casele de lemn) ON(on: neam, a locui, a însoţi) TALI(tali: închinare) PICE(pice: a se pleca, a sosi, a se ivi) LOE(lui). DABO(cetate) IE(a da) TO FAE(fai: stofă de mătase neagră cu fir gros) TO ON(on: neam, a aduna, a însoţi) ANGEO(angel: înger) ZAGE(a zace, a fi nemişcat). TROSI(troşi: încălţăminte uşoară) I(i: a merge) BOERO BISETO ON(on: neam, locuitori, a însoţi) SARMISETOUZO KOI(căi: a plînge, a se văieta, a regreta) E ARMOSO (armata). ++++++++++++++ GIE(vie) RUE(rui: ciocîrlie) SER(seir: privelişte, zări) DAPISIUO LOSE(a lăsa) IORG(iorga: fără răbdare, fără astîmpăr, mereu) LO. ++++++ G. E. OROLIEO POE(apoi) LUO KOR(cor: dans în formă de cerc, adunare) SEDI(sedea: imn religios cîntat în biserică în timpul căruia cei prezenţi stăteau jos) ++++++++++ .
2. G – E(ede: preot judecător, mare preot, judecată din ceruri) ZORASEO ILO MOLEO(molîu: fără vlagă, încet, greoi) DABO(cetate) OOOO(exclamaţie de durere). ++++EEEE(e: a judeca, a se înălţa la ceruri, cea mai înaltă judecată) .G. GOGE(gogi: a curăţa, a suferi) RO(rău) LO DU(a duce) NO(priveşte!, atenţie!) GETO. ++++ .G. ZALIE(jale: nenorocire, a plînge) OLO(ol: vas pentru băutură) ZOI(zoi: apă murdară, a murdări cu zoi) RO(rău) DABO(cetate). ++++++ .G. GORMIO KO NOBI(nobet: schimbare, obicei, rînduială) DOINI(a cînta doine). ++++++ .G. SEI(sii: a fi) ZOLO(zoli: a se zbuciuma, a se frămînta) SISI(nebun) DO(a da, a duce) NOE. ++++++++++ .G. MILI(mili: a se îndura, a se înduioşa) ISOLO(isala: bun este Dumnezeu) ZIDO(zidi: credinţă, religie, adevăr) DABO. ++++++ -G- BERISO SA IG(ig: poartă, a ieşi) DABO(cetate) PANANEO. ++++++ -G- DO(a duce)TE GOE POLTO(pultă: tejghea, sertar) DABO(cetate) SARMATIO. ++++++ -G- KARPIO DO(a duce) LO SARTA PIEO(credincios). ++++++ * II – .G. PARI DUO(a duce) LO – ERMI DABO. * ++ II –G- MONGA(mangă: om încăpăţinat) IO LO KATA(cata: a cerceta, a privi, a lua aminte) GOE. ++++ II -G- GOI ROE(roi: a pleca repede) LO GOMIEO DABO. +++ G. PALOE LO SAR (salt, alergătură) DABO SEGETIO. II +++++ stînga jos: KOTO(cotă: a căuta) POLEO(polei: îngeri) IGE(ige: ochi, a scînteia, a avea grijă, a consulta) IO GETE ON(on: neam, popor). Dreapta jos: IA(uite!) E ROBI(robi: a chinui, a nenoroci) REO(rea) DAGI.

Stînga sus Daţi tîrcoale şi alergaţi cu irmos pentru ocrotitorul care ne ţine.
Dreapta sus Sfînta şi strălucitoarea poruncă(scrisoare).
1. Mulţimea a însoţit toiagul(a călătorit) să vadă minunea ce ne-a dat-o nouă Zabelio. Am dat ghilul lui(Zabelio) şi este pus la o argea. Grupuri de armată au sosit în cîntece religioase să se roage la el. Locuitorii vestitelor sate au venit aplecaţi(trişti) să se închine lui. Cetatea a dat tuturor celor adunaţi stofă neagră de mătase pentru că îngerul zace(este mort). Boero Biseto şi-a pus încălţările şi a mers împreună cu locuitorii Sarmisetuzei şi armata să se căiască. Veşnic sfînta şi nemuritoarea ciocîrlie a lui Dapisiu a fost lăsată să se înalţe în cele mai înalte zări(la ceruri). Pentru sfîntul geţilor, preotul judecător Orolieo a strîns adunarea şi apoi au cîntat sfinte cîntece religioase.
2. Zoraseo, preotul judecător al geţilor l-a dus pe Ili fără vlagă(viaţă) în cetatea plină de durere. Priviţi geţilor cum s-a dus, a suferit rău, s-a curăţat şi s-a înălţat la ceruri pentru dreapta şi sfînta judecată. Să-l jelim pe sfîntul get iar în cetate, oalele pentru băutură să fie cu zoi. Pentru sfîntul get, Gormio a cîntat doine după rînduială. Noe care l-a adus pe sfîntul get a fost lovit de un zbucium nebun. Bunul Dumnezeu s-a îndurat şi l-a luat pe sfîntul get în cetatea credinţei. Boriso a plecat spre cetatea Pananeo pentru a spune despre sfîntul get. Goe, du-te la arătoasa cetate a sarmaţilor să ştie despre sfîntul get. Să se ducă la carpi, la credinciosul Sarta pentru a se afla despre sfîntul get. Pari să se ducă la cetatea Ermi pentru a vesti pe sfîntul Mîntuitor al geţilor. Eu i-am adus aminte acestui om încăpăţinat Goe, să spună despre sfîntul Mîntuitor al geţilor. Goe a plecat repede către cetatea Gomieo să vestească despre sfîntul Mîntuitor al geţilor. Paloe a alergat la cetatea Segetio să vestească despre sfîntul geţilor, Mîntuitorul în credinţa crucii.
Stînga jos. Să se cerceteze făpturile(oastea de îngeri) strălucitoare din ceruri dacă mai au grijă de neamul geţilor. Dreapta jos. Uite, este(a venit) chin rău peste daci!

T 57 Turnată în vara anului 30 Stînga sus ZABELO ILO TEO(ţîu: ied sălbatic) TAPIEO(tapă: a cresta un copac înainte de tăiere, tăietură)

Dreapta sus: O(vai!) IRAMO(iremă: inimă) DABOE(cetate) SAR(sar: a sări, a alerga peste) MINGA(mîngă: iertare, milă, mîngîiere) TO – D(dabo: cetate) – S(Sarmisetuzo) – G(geto). DA(a da) IOI(vai! minune, Mîntuitorul) ANTONIEO I(i: a merge, a alerga) GILI (ghili: a albi o pînză prin spălare şi întindere la soare sau ger, a se înfrumuseţa: ghil: pînză spălată prin ghilire) ARGIO(argea: construcţie simplă în pământ ca un bordei deschis în care se aşază vara războiul de ţesut, boltă sau acoperişul unei pivniţe) IL(il: a salva, a străluci). RIOMIONO(români) ON(on: neam, a însoţi, a aduna) SOTISO(sotişă: dans popular, melodia după care se execută acest dans) DESEO(deseori, îndesat, grămadă). BASTARNIO RETERO(retira: a se retrage) DOINI(a cînta doine). DABO(cetate) GEO(giu: viu) ON(on: neam, a însoţi, a locui) CEI(cei: a ţine dreapta) TINEA(a ţine). SOI(soi: neam, jeg, a murdări) LOO(a lua) IRAMO(iremă: inimă) DABO(cetate) SION. NITRO(nitră: azotat de potasiu care se foloseşte la conservarea legumelor şi preparatelor din carne, împiedică fermentaţia) TAPIEO(tapă: a cresta un copac înainte de tăiere, tăietură la capăt de lemn pentru îmbinare cu altul, crestătură, tăietură) RAMO(ram, neam) SAR(a sări, a alerga peste) MONGA(mangă: surpătură de mal) TOE(toi: mijloc, a bate, ceartă). – D(dabo: cetate) – S(Sarmisetuzo) – G(geto) RIOMIONO(românii) ON(on: neam, a strînge, a însoţi) FERI(ferii: sărbători) SOE(soi: a dormi, somn) TAPIEO(tapă: a cresta un copac înainte de tăiere, tăietură la capăt de lemn pentru îmbinare cu altul, crestătură, tăietură) – BOERO BISETO ATIGE(a atinge, a mîngîia) A TOCEO(toci: a se uza, a se şterge) SIE(sii: a se sfii) OM(înţelept, învăţat, generos) ON(on: neam, a însoţi) TOE(toi: mijloc, a calma, a linişti). SCOSE TEO(tio!: strigăt cu care se alungă animalele) FACTOE(factie: grup de indivizi uniţi pentru o acţiune publică violentă) AT(at: cal bun de călărie, armăsar) LAI(lai: negru). TO ON(on: neam, a locui, a strînge) KOMPEO(compete: a se cuveni) ISE(a ieşi) SAI(saia: cusătură ornamentală) SIGE(sigă: vopsea minerală roşie) TOLOGO (tologi: a culca la pământ o cultură, a se rostogoli) POI(poi: pleavă de cînepă) RIO (rîu). I(i: a merge) ARMOSO(armata) RIOMIONO(română) SIE(sii: a se sfii) OA (uimire, minunea) E BOCIO(boci: a plînge, a jeli) +++++++++++ SAR(şar: linie, hotar) GERI(giri: grăsuţ, strălucitor, luminos) +++++++++++++ SO DESEIO (deseori, repetat) BOER BISETO AG(ag: loc, parte, a face, cinste) BOGEO(boci: a plînge, a jeli) ARMOSO. +++++ GOTO(gotă: nălucă, godi: a cînta miresei cîntece de rămas bun) PERI(a muri). +++++ LARG(întins, mare) SIRE(Sirie). ++++++ SAR(şar: linie, hotar) GERI(giri: grăsuţ, strălucitor, luminos) GALI(gali) SIGO(sigă: vopsea minerală roşie). LOR I(i: a alerga) RETERI(retire: retragere) RIOMIONO (românesc) ASO(aşa) ON(on: neam, a însoţi) GOI(trist, sărac, îndurerat) TOGEO(toge: loc neted, luminiş în pădure) RINDE(rîndei: ladă mare cu speteze pentru veşminte) ROI(roi: pui de căprioară). MOE(moi: ud, leoarcă) AO(uimire, durere) TOCEO((toci: a se şterge, a se uza) FOFEZELE (fofezele: braţele sfeşnicului, fluieraş de salcie, pînză răsucită sul) TIGEO(ticăi: a se chinui) OS(osi: tare ca osul, puternic). SIDO(şedă: subordine, şede) IE(a lua) NOBALI (nobili) TICO(tic: partea de dinainte încovoiată în sus a tălpilor saniei, lădiţă) MATO(conducătorul) BOERO BISETO SO GIOLO(gioale: picioare) SISTAS(şiştav: bolnav de picioare, slăbănog) OGOE(ogoi: tihnă, a cruţa) TRSO(tîrsă: roabă mare) IESE(a ieşi) LO. ON(on: neam, popor) OIR(oier) FU(a fi) LOSOTA (lăsată) AM(a avea) LIO(lie: minune, încîntare). KOTO(cotă: a cerceta) ONDA(ondoi: a ondula, a se mişca uşor) POLE(polei: îngeri, fiinţe supranaturale din basme) OMA(mama) E ED(ede: a judeca) +++ ROBE(robi: a suferi). RO(rău) A TEMO(teamă) NI (priveşte! minune) SOE(soi: neam, a dormi) BOIO(boi: chip) I(i: a alerga) ON(on: a se însoţi, a se aduna) SO PIO(piu: credincios). LOIE(a lua) – G(geto) – GENEO(gena: mic) I(i: a merge) ON(on: a locui) SAMIE(samă: a ţine mintea trează) SETOUZO(principală, unică) – ZABELO. – RIOM – BAS – DABO(cetate) GETO.

Stînga sus Zabelio l-a sacrificat pe Ili iedul(mielul) său.
Dreapta sus Cît despre cetatea geţilor Sarmisetuzo, vai! inima cetăţii a fost sărită(uitată) de mîngîiere.
Da, Antonieo a alergat cu ghilul(giulgiul) la argea să fie pus minunii strălucitoare. Neamul românilor s-a prins deseori în sotişă. Bastarnii s-au retras în cîntece doinite. Cel care a ţinut calea dreaptă s-a dus să locuiască în cetatea vieţii(luminii). Neamul murdar din cetatea Sionului i-a luat inima. Acest neam l-a alergat, l-a bătut şi l-a tăiat(pus pe două lemne îmbinate) aruncîndu-l într-o surpătură de mal cu nitră. Românii din Sarmisetuzo, cetatea geţilor, s-au strîns să sărbătorească (venereze) somnul copacului tăiat înainte vreme. Boero Biseto a mîngîiat plin de sfială, de nenumărate ori pe învăţătorul iubirii astfel ca cei adunaţi să se liniştească. O ceată de locuitori au scos armăsarii negri pentru a fi pregătiţi de drum(înhămaţi la sanie şi mînaţi). Cît despre neam, toţi au ieşit cu veşminte cusute cu saia roşie şi s-au tologit(rostogolit) pe jos ca pleava de cînepă pe rîu. Armata românilor, plină de sfială a mers unde este minunea şi a jelit lumina sfintei cruci care strălucea. Adesea boero Biseto a cinstit sfînta cruce jelind alături de armată. Sfînta cruce va însoţi năluca ce a murit. Sfînta cruce se va întinde peste Siria. Sfînta cruce va străluci peste galii roşcovani. La ei românii au alergat şi s-au refugiat, aşa i-au însoţit îndureraţi într-un loc neted(luminiş de pădure) unde au pus puiul de căprioară pe o ladă mare cu speteze. Ştergîndu-şi transpiraţia, priveau la minunea înfăşurată în sulul de pînză ce a suferit(s-a chinuit) puternic. Nobilii au luat ordine în faţa saniei lîngă lădiţă iar conducătorul boero Biseto era atît de bolnav de picioare încît, pentru a-l cruţa a fost dus într-o roabă mare. Neamul oierilor a fost lăsat să aibă această minune. Să se cerceteze mişcarea lină a fiinţelor din ceruri dacă sfînta mamă va fi judecată pentru marea suferinţă. Am mare teamă că chipul minunii adormite va alerga să se însoţească(adune) în credinţă. Să luăm aminte că micul get va merge să locuiască la unicul Zabelio din cetatea geţilor români şi bastarnilor.

Material preluat de pe site-ul ARIMINIA cu acordul domnului Constantin Olariu Arimin.

Moartea nu există, ea este doar o trecere în altă stare. Omida se transformă în crisalidă, iar apoi în fluture. Moare o stare şi se naşte alta. La început, sub formă de omidă, prima stare se tîrăşte pe pămînt, ca apoi, cînd se transformă în fluture, să zboare, părăsind pămîntul şi înălţîndu-se către cer. Şi ştiinţa recunoaşte că nimic nu se pierde, ci totul se transformă.

Moartea nu există, ea este doar o trecere în altă stare. Omida se transformă în crisalidă, iar apoi în fluture. Moare o stare şi se naşte alta. La început, sub formă de omidă, prima stare se tîrăşte pe pămînt, ca apoi, cînd se transformă în fluture, să zboare, părăsind pămîntul şi înălţîndu-se către cer. Şi ştiinţa recunoaşte că nimic nu se pierde, ci totul se transformă.

Spiritual şi fizic

Cinci faze

Experienţe

Moartea clinică

T 20 Turnată pe la 320 î.e.n. după moartea lui Alexandru Macedon. OROLO SIOE(sîi: a fi) GERO

(giri: a închide gura cuiva, a se mînia; cîrîi: a critica, a fi bolnav grav) SIO(sîi: a fi) SIL(silă: obligaţie, dispreţ; sili: a prăda, a alunga) GETO DU(a duce) NE SABIO(sabie). DI(di: a spune) SILE(silă: obligaţie, dispreţ; sili: a prăda, a despărţi) LOI(lui) BESE ROI(roi: a pleca, a dispărea) KO BASTARNO(bastarnii) I(i: a merge, a goni) FO(a fi) SOLI(solie, înţelegere) STO(a sta) AGEO(agie: conducere, organ de administrare şi conducere în Moldova şi Muntenia în feudalism). NALI(nălăi: a năvăli, a ataca) TAURO(puternic, violent) MATO(conducătorul) PERSO MACIDONIO REKAI (rîcăi: a răcni, a urla, a se opinti) KO MATO(conducător) RARE(rare: încet, pe îndelete, în linişte) KO ESE(a ieşi, a pleca). A OFO(of: amărăciune, disperare). NI(uite!, priveşte!, atenţie) DO(a duce, a porni) PETRA MEZIO. OROLO SOI(soi: murdar, josnic) KO MATO(conducător) RAGE(a striga, a plînge, a ruga) TO MERSEO(a merge, a pleca) NOI(noi: apă neîncepută, a tăcea chitic, a muri) FAE(fae: plantă erbacee foarte toxică, laur; fai: stofă de mătase neagră cu fir gros). IO EDE(e-de: a se ridica, a spune, a judeca) CASO(casa) TO BASTARNO AGEO(agie: conducere) SENI(sinii: tavă mare şi rotundă pentru copt plăcinte; sîni: a înălbăstri, a se însenina) OP(op: listă de acte, registru, inventar) MITA (miţă: lînă scurtă tunsă de pe miel, fire lungi de lînă care atîrnă în smocuri) MATO(conducător) RAGE(a striga, a plînge, a ruga) TO. Medalion: DELIGO S(Sarmisetuzo) MT(mato: conducătorul).

Orolo este mîniat pentru că a fost silit să-şi ducă săbiile(luptătorii) sub comanda geţilor. În dispreţul lui, spune că besii împreună cu bastarnii au mers să facă solie şi să stea(să slujească) la agie(conducerea Macedoniei). Puternicul conducător (Lisimah) al armatelor perso-macedonene i-a pîndit şi atacat pe îndelete(peste tot) şi cu răcnete l-a făcut pe conducătorul Petra din Mesio să plece plin de necaz. Ca un conducător nevrednic, Orolo plînge că toţi au mers către moarte sigură(să se îmbrace în mătase neagră şi să fie stropiţi cu agheasmă). Eu am spus conducerii caselor tuturor bastarnilor că nu poţi umbla cu părul în ochi să vezi numai tava cu plăcinte din tot ce este pe masă aşa cum te plîngi tu, conducătorule! [Eu am spus conducerii caselor tuturor bastarnilor că nu poţi vedea numai cer senin dacă ai părul în ochi aşa cum te plîngi tu conducătorule!] Conducătorul Deligo din luminata Sarmisetuzo.

T 21 Turnată pe la 320 î.e.n. OROLO SO(astfel) MADA(madea: pricină, om neserios)

TOE(toi: ceartă, luptă) DOSE(dosi: a ascunde, a fugi) RIKO(rîcă: groapă mică). DORINDO(a dori) SOI(soi: neam, fel) KOTI(cote: ie femeiască) LITO(liţă: epitet pentru fete, femei tinere, faţă) ESI(ieşi) RIKA(rîcă: ceartă, bătaie) AU FO ZAGIO(zace: a fi bolnav, a fi rănit) RO(rău). NON GETI RANO(rană, a răni) SETO(seta: a înseta) TOR(tor: tizic, ocol pentru animale, adăpost) SOI(soi: neam, jeg) LAKOM. PONO(păna: a schimba, a înlocui) E LIA I(i: a merge, a alerga) PRITI(priti: a avertiza, a sfătui) MIE ISKIITO(ischiti: a iscodi, a cerceta) RILO(rîlă: minciună) GETO EP(ipen: întreg, sănătos). NATA(nată: femeie) LEA TI(ti: a trăi, viaţă) MARA(mare, cinste) MACIDONIO GETO IKEA(icia: aici). NON(nu) TALI(tali: plecăciune) PIKA(pică: ciudă ascunsă, duşmănie) E LIA IAI(iai: chiuitură) SATA(şatia: satisfacţie răutăcioasă). BRI(bre) ASTA IN(fibră textilă) RUBUO(rubă: cîrpă, bucată de pînză) ESE(a ieşi) ILA(ilău: dans ţărănesc) TIL(tel: sîrmă aurită din care se face beteala) BIA(bîia: necaz) KO BASTARNIO. Stînga jos: SEL(sel: şanţ prin care se scurge apa unui şuvoi) TITIO(titii: a şopti) DEIE(a da) SOTE(sotea: diavol) TIL(tel: sîrmă aurită din care se face beteala). Dreapta jos. DIO(sfîntul) ZABELO GETO DAGIEO(dage: adunare). Jos TALO (tală: adunare gălăgioasă, taifas) MINIE(mînie: supărare) SO UN SOTO(soţi, a însoţi, camarazi). Medalion: MT (mato: conducător), interior: GUTO S(Sarmisetuzo) ON(on: popor, adunare).

Astfel neseriosul Orolo s-a bătut şi a căzut într-o groapă. Dorind o ie pentru femei tinere, a ieşit cu luptă iar el a fost rănit rău. Nu geţii l-au rănit ci setea de avere a acestui neam lacom. Eu am cercetat această minciună şi ca orice get sănătos la cap, l-am sfătuit să meargă la Lia pentru a face schimbul dorit. Femeia Lia a trăit în cinste cu macedonenii şi aici cu geţii. Nu este pentru Lia plecăciunea plină de duşmănie şi chiuitura răutăcioasă. Bre! cu această bucată de pînză de in cusută cu beteală se iese la ilău iar pericolul sînt bastarnii. Sfîntul Zabelo şi geţii adunaţi au spus: cearta şi mînia se însoţesc una pe alta. Se şopteşte pe marginea şanţului să daţi dracului beteala. Medalion: Conducătorul Guto al adunării Sarmisetuzei.

T 22 Turnată pe la 290 î.e.n.   DOPA(după) CAPO(cap, judecată) DIO(sfînt)

ZABELIO AIU(aiu: usturoi, arzător) SOR(soare) SE ZERI(a zări) NA(na: a da, a doborî) GLOTO(gloată) ARMOSO(armată) DAB(cetate, întăritură) SIRMIO DROMIGTO KRO(croi: tăietură, lovitură) MOS(moşi: a lucra ceva încet şi pe ascuns) POL(pol: jumătate dintr-un întreg). TABIO(tabie: cetate) LINA(lina: a potoli, a se adăposti) TO ISO (izi: a mînca) RAGA(rage: a plînge) SIO(sîi: a se teme, a se sfii) O RUSI(roşi) SEGETA(săgeată: copil sărman). BRE! NODE(nodă: genunchi) NOS(nosa: hai! haide!) GEO(giu: vioi) TOE(toi: mulţime, a calma) OSTI(răsărit). SAR MOGA (mogă: om simplu, nepriceput) TO DAB(cetate) SCUT(scuti: a apăra, a ierta) GET. KOS(coş: tabără militară) RASAR(răzare: sclipirea razelor soarelui) M.(mato: conducător) GITIO SATO(saţu: săturare) PO(po: a striga pe cineva). Interior: SLIDO(sladu: produs din care se face berea, gălăgie).

Sfîntul Zabelio a judecat şi a dat armatei populare a cetăţii Sirmio condusă de Dromixto, acel soare arzător care i-a culcat la pământ şi i-a lovit pe furiş pe jumătate dintre ei. Locuitorii cetăţii s-au ascuns să nu fie mîncaţi, au plîns pînă s-au înroşit şi se temeau ca nişte copii sărmani. Bre! Haide să îngenunchem repede către răsărit pentru rugăciune şi să ne liniştim. Toţi locuitorii simpli ai cetăţii geţilor au sărit să primească iertare(apărare). Pînă la răsăritul soarelui conducătorul geţilor s-a săturat de strigătele din tabăra militară. Interior: gălăgie.

T 23 Turnată pe la 317 î.e.n. LISIMAKIO NIB(nip: mulţime, lume) ODE(odie: scîrbă,

ură) I(i: a merge) SOSIE TRAGI(a lovi, a înşfăca) RO(ră: rea) FALANGEO SATRIO(şatră: clan, neam). TI(ti: a ataca, a se lupta) RO(ră: rea) REN(reni: plajă, mal nisipos şi rîpos) PO(pu: a striga) IMA(îma: maică, mamă) IO. II ++ ZERINDO(zărind) DE(a da) CAPEO(cap) PURGEDE(a pleca) SATRIO(şatră: clan, a locui) ZUNA(a suna, a chema) RUDA(neam) OA(cuvînt care exprimă uimire) GINO(gini: a vedea) A NOSTREO TAM(tam: întîmplare). ARO(ar-e: a lăuda) ON(on: neam) UM(om: înţelept, generos) ARO(ar-e: a străluci, a lăuda). NOE(noi: cenuşă, cărbune, apă neîncepută pentru descîntece, a se înnoi) DEO(sfînt) III(Mîntuitorul) I(i: a merge) GETI ON(on: neam, a însoţi) LURE(lu-ru: recalcitrant, rău) SO ROPOSI(răposa: a se odihni, a deceda, a se opri) KADO(a cade, a lăsa) PRINSO(a prinde). DE(a da) O GEOLO(gioale: picioare) GIU(viu) EDO(ede: a trimite, a judeca) LO DROMIOXTO. DOGIO(dogi: a vorbi cu voce răguşită) ODIE(odie: scîrbă, ură) SOBORIO(sobori: a se strînge pentru sfat) COLOTE(coloti: a fugări, a speria) IT(iţ: copil neastîmpărat) NO(uite!) RIPOI (rîpi: a batjocori, a dispreţui) SO.

Lisimakio cu mulţimea lui duşmănoasă, a alergat şi a sosit să ne lovească rău cu falanga neamului său. Eu i-am atacat cu putere la un mal nisipos şi rîpos şi i-am făcut să-şi strige mama. Zărind pe cer(deasupra capului) că Mîntuitorul ne-a dat două cruci, am plecat la neamul meu şi am chemat toate rudele noastre să vadă minunea întîmplată. Cei adunaţi au lăudat cu înţelepciune minunea ce strălucea. Cenuşa(moaştele) sfîntului Salvator/Mîntuitor al geţilor ne-a însoţit şi ne-a ajutat să-i oprim pe aceşti răi, să cadă prinşi. Le-am dat la gioale şi i-am trimis spre judecare lui Dromioxto. Cu voce răguşită şi plină de dispreţ a chemat soborul să privească aceşti copii neastîmpăraţi şi speriaţi, vrednici de batjocura lor.


T 24 Turnată pe la 317 î.e.n. DROIO(droaie: mulţime) M(mato: părinte) G(geto)

TOGIE(togi: locuri netede, luminiş în pădure, adăposturi în cîmpie) BIZO(bîzoi: viespe) GETO TORSO(întoarce) SAPO(sapie: măcelar) SONTA(şonta: a schilodi, a tăia în bucăţi) LISIMAXO. BRE BURO(bură: dans popular, a bucura) KOPO(cop: măsură de capacitate de un litru, urcior, cofă) NOE LIG(leg: legămînt, testament) LAKIMA(leghin: flăcău, june) EI DE(a da) UNI(a uni) OSIO(osi: tare ca osul, a se osifica) IT(iţ: copil neastîmpărat) LA EO. ITERO(itros: slujbă religioasă făcută dimineaţa) POIT(poitră: zi care urmează sau precede o sărbătoare) KEDO(cedvă: jumătate dintr-un trunchi de copac pentru covată) ANO IZI(izi: a mînca) MOR(a muri) OPTO(opt). EA O IN(in: plantă textilă; ine: fibră) OBOSI RE(rău) IT(iţi: a se uita pe furiş la cineva, a arunca o privire curioasă) ALTO ASEO(aşău: hîrleţ, a săpa) REPO(răpi: a fura, a fermeca, a încînta) BISA(bîză: albină). Medalion ELIE (ilie: a fi mare, a străluci, a fi bogat) S(Sarmisetuso). MT(mato: conducător).

Droaia de geţi în frunte cu conducătorul lor au ieşit din ascunzătorile cîmpiei şi pădurii şi s-au întors ca viespile asupra lui Lisimaxo să-l taie în bucăţi şi să-l măcelărească. Bre! Hai să dansăm cu cofele în mînă că noi vrem să facem acum legămînt trainic şi să dai în unire(căsătorie) pe flăcăul tău cu neastîmpărata mea copilă. După slujba religioasă, a doua zi a început sărbătoarea(petrecerea) ce a durat jumătate de an iar opt meseni s-au îmbuibat pînă i-a mîncat moartea. Ea este o fire delicată şi a obosit rău să fie privită pe furiş de alţii care vor să o smulgă din casa părintească şi să o ia pentru farmecul ei de albinuţă. Medalion: Strălucitoarea şi puternica Sarmisetuso, Conducătorul.

T 25 Turnată pe la 300 î.e.n. FATO(fata) ZESA(zisa) MARICO(Marica) COCOM(cocon: copil)

PO(cîte) SOFII ESE(a ieşi) PO(strigăt la distanţă) AZI SONTIO(şonţi: a se îmbrăca cu haine de tîrgoveţ) TEASO(tasă: tipsie) CRESTERE DOTO(zestre) FILO(fiu) MIO SATO(satu) CAP(cap, şef) DIOGISO DABICO FI OS(osi: a fi tare ca osul) CO. GIP(gib: cununa miresei, întunecat) GILI(cili: suri).

Pentru fata zisă Marica copila Sofiei, a ieşit de azi strigarea că se îmbrăcată cu haine de tîrgoveţ, va mînca din tipsia primită de zestre şi va creşte alături de fiul meu Diogiso, tare ca osul(voinic) care este capul(conducătorul) satului Dăbîca. Femeie măritată poartă straie sure(întunecate).
 
T 26 Turnată în anul 275 î.e.n. BOERO BISETO ON(on: neam) SOTI(soţi, luptători)

RIODOI (rătui: a salva) LOI(lu: conducător) RA(rău, duşman) BIDO MATO(conducător, părinte) SARMATO. PURGEDIEO(a purcede) ON(on: a aduna) SONTIEO(şonta: a schilodi). ATOCO(a ataca) IE BISO(bîză: viespe) GALO GEONASTIO ON(on: a aduna) MESIO BOERO BISETO RETERODUI(retiradui: a se retragere din faţa duşmanului) DABOE(cetate) SO POIR(poiva: contra) REDOIE(rătui: a salva). LO RETIE(răţoi: a hărţui, a înfrunta) TAOI(tăoi: mocirlos, apos) RIPO(rîpă) EASU(iazu: eleşteu) NOZOS(nazar: spaima, groază) TOPITO(a dispărea). ON(on: neam) ZARO(zara: a lega, a răsuci) TOTO (toţi) ROBIO(robi) GETO GALOE. IE(a lua) A SOME(somi: blănuri de samur) DO(a da) DOPA TOBERIE(tăbărî: a năvăli) LAPISE RIOG(a ruga). BIRSE(bîrsane: oi cu lîna lungă) RIO(rîu) BA(nu) ROI(roi: a pleca) SEI(săi: cai speriaţi) ZABELIEO SATO(satu: înălţime) +++++ I(i: a alerga) SARMATO NI(ni: uite!) DABO GETO +++ .

Boiero Biseto împreună cu luptătorii clanului său, l-au salvat de la strînsoare pe bărbatul Bido, căpetenia sarmaţilor. Boiero Biseto şi soţii săi au purces şi au atacat ca viespile pe galii din Geonastio, adunaţi în Mesia obligîndu-i să se retragă în cetate unde s-au salvat. În timpul înfruntării galii au fost împinşi într-un loc mocirlos cu o rîpă înspăimîntătoare şi un iaz mare unde mulţi s-au înecat. Toţi galii care au scăpat de la înec au fost legaţi şi duşi în robie de către geţi. Lapise, te rog să iei aceste blănuri de samur şi să le dai după ce vei ajunge. Din înălţimea binecuvîntată cu puterea crucii a lui Zabelieo să goneşti şi să pleci cu bîrsanele chiar peste rîuri către sarmaţi spunînd: priveşte sfînta cetate a geţilor! Lapise.

T 27 Turnată pe la 280 î.e.n. IBERO A EDIA(ede: a trimite, a provoca) EGI(igi: a

spune, a cerceta) I(i: a merge) SEOLIE(solie) BOERO BISETO MARO FEREO(a feri, a apăra) A ARMOSE IO. GENEO(gena: regulat, slab, mic) SOEA(soi: a dormi) ON(on: a aduna) LOSI(a lăsa) FOCE(a face) ROPOE(a răpăi: a bate toba) POE(poi: pleavă de cînepă) STRIEO(a striga) AGE(agie: conducerea unui ţinut) INDIU(inde: unde, cînd) LOCA(loc) SETO(sete) GRONDE(grund: pietriş mărunt) SIDE(şede) OM. ELE EDIO(ede: a provoca, a transporta) EG(eg: a cerceta)) ZABOLIEO ASEN(asen: vindecător, preot-filozof/teurg, erou al Ţării Sfinte Getia) DIGI(digi: a fi slăbit datorită obligaţiilor către stat) SONO(sana: a vindeca) RIPOE(rîp: murdărie, rîpi: a săpa adînc). O EDIO(ede: a trimite, a provoca) EG(eg: a spune, a cerceta) ANE TOTIO OA(uimire) IEO(a lua) ON(on: neam, a însoţi) ROPOI(răpăi: a bate toba) ERO(era) ON(on: neam. a însoţi) ARMOSEO. ELI EUDIAS SIO(sii: a fi) SO BAIO(bai: supărare) MATEO SO ON (on: neam, a însoţi) SATRIO(şatră: neam, clan) ON(on: neam, a strînge, însoţitor) ARE ICOERU (ichiuri: sforţări, a se încăiera) MOESO PETREO(piatră) APO(ape) SEMENIO(a semăna) OSIE(osi: a fi tare ca osul) TINIE(a ţine). TRAMATI(a trimite) IO ANO EDI(ede: a ieşi, a provoca) EG(eg: a cerceta)) GIROE(gira: a garanta) ESIO(a ieşi) ALOE (al-lu: a necăji, a păcăli) SODE(şede: în subordine) NOE MACEDONIO. KOT(băţ gradat pentru măsurat lichide; a coţi: a măsura) POC(pac: ghem) GETEO MATO (conducător) BOERO SO.

Eu, boiero Biseto, mare comandant al armatei l-am trimis în solie pe Ibero care a mers să-şi spună mesajul şi să iscodească. Gonind repede dintr-un loc în altul ca pleava de cînepă pentru a-şi striga mesajul agiei, fără locuri unde să-şi potolească setea şi odihnindu-se pe grund(pământ), acest om a dormit foarte puţin. Datorită obligaţiilor pe care le-a avut de îndeplinit, el s-a îmbolnăvit şi a fost dus la asenul Zabolieo care l-a cercetat cu grijă, s-a socotit şi a reuşit să-l vindece de murdăria trupului. În toţi anii spre mirarea tuturor, el a fost luat la armată şi era trimis ca ştafetă a oştirii pentru a iscodi. Eli Eudias este supărat pe atacurile lui Mateo, care cu mulţimea clanului său se însoţesc pentru a se încăiera în Moesia atunci cînd apa se face piatră(îngheaţă), se întăreşte ca osul şi ţine. Eu anul trecut am ieşit cu iscodire şi am trimis vorbă că garantez ieşirea din subordinea noii Macedonii care i-a păcălit. Măsurată şi păstrată astfel de boierii conducătorului geţilor.


T 28 Tabloul de ,,familie” al conducătorilor geţi între 350 î.e.n. – 260 î.e.n.

turnată pe la anul 260 î.e.n de către boero Biseto l.
.
.
.
T 29 Turnată pe la 260 î.e.n. de către boero Biseto l şi prezintă un plan al cetăţii Sarmisetuzo.

stînga sus STRATO(stratu: structura de rezistenţă a unui acoperiş formată din colţari căpriori, popi, leaţuri sau scînduri; patul germinativ al legumelor; conducerea militară a unui stat) I(i: a alerga) AT(at: cal tînăr, armăsar) MOLIO(molîu: bleg, liniştit, molatic) DABO(cetate);
stînga mijloc STRATO(stratu: conducerea militară a unui stat)) ILO(ili: a sparge, a dărîma, a apăra) ZIDO(zid) DABO(cetate);
centru sus SAR(şar: hotar, limită) DABO; centru mijloc: TALI(tali: plecăciune) PICO(pică: multe, a veni) SARMISETOUZO E(e: lăcaş de cult, judecată, adăpost) IOI. ON(on: neam, rude, a însoţi) TOTI GIOI (vioi) STRATO (stratu: conducerea militară a unui stat)) I(i: a merge, a alerga); centru jos: MATO(conducătorul) BOERO BISETO LO SAR(sar: a sări, a bate) MONGA(mangă: om încăpăţinat, ambiţios) TODO(todo: gălăgie, a bate) I(i: a merge, a alerga) ESTE. NO(nu) LOSO(a lăsa) URLO(a urla) ROA(rău) LO ON(on: neam, a strînge) TO(la, către) GROMADA(popor) SARMISETOUZO;
dreapta sus: STRATO (stratu: conducerea militară a unui stat)) IG(ig: a cerceta, ochi) SOE(soi: neam, fel, jeg) BORA(borît: urît, scîrbos) PONOI(ponîie: potecă) IG(ig: a cerceta, ochi, a privi) SOE(soi: neam, jeg);
dreapta mijloc: STRATO(stratu: conducerea militară a unui stat) I(i: a alerga) IG(ig: a cerceta) SOE(soi: neam, jeg) LO SAR(şar: hotar, şanţ, limită)) GETO; dreapta jos: STRATO(stratu: conducerea militară a unui stat) I(i: a merge, a alerga) IG(ig: a cerceta, ochi, a privi) SOE(soi: neam, a dormi) POR(por: claie, stog) GERU(frig) LO PERIEO(a pieri) DABO(cetate).

Conducerea militară aleargă călare pentru liniştea cetăţii. Conducerea militară apără zidurile cetăţii. Hotarul cetăţii. Vin(trimit) plecăciuni din Sarmisetouzo, casa Mîntuitorului. Tot neamul se adună repede şi aleargă alături de conducerea militară Conducătorul boero Biseto l sare cu ai lui la luptă şi aleargă unde este gălăgie(tumult). Mulţimea Sarmesetuzei nu lasă nici un neam s-o urle de rău. Conducerea militară cercetează orice neam borît care intră pe poteci murdare(ascunse). Conducerea armatei aleargă şi cercetează orice neam care trece hotarul geţilor. Cînd gerul este năprasnic şi te ucide, conducerea militară aleargă şi veghează ca cetatea să poată dormi.

T 30 Turnată pe la 285 î.e.n. numele Bazorio ca mato apare în T 28     BAZORIO REGE

LENTO(lentă: panglică lată, cordon purtat ca decoraţie pe umăr) MATO(conducător) SO GETO ON(on: neam, a aduna, a însoţi, a locui) IUO(iuă: unde) OSE(osi: a fi tare ca osul) TOCO(tocăi: a bate, a lovi) TRAKIO. ON(on: neam, a strînge, a însoţi) TELAGIE(telagii) OGUE(ogoi: a potoli, a linişti, a cruţa) SIE(sii: a fi, a se sfii) ADO(a aduce) MATO(conducător) SO DABO (cetate). DE TROGE(a trece) ISTREO GOE PRIDU(a prinde) MESIO ENIA SETIN(setim: salcîm, mălin) AUZE(a auzi) PROPIEO EDO(ede: a cerceta, a judeca) SINGI(sînge: neam, rude) DU(a duce). NIKO(biruinţă) SOE(soi: jeg, murdărie) SI ON(on: neam, a strînge, a însoţi ) NU(nu) ERIE(e-ri-a: district, întindere mare) POE(poi; pleavă de cînepă) I(i: a alerga) KO MATO (conducător) SO(astfel) DABO(cetate). IGI(igi: ochi, a privi, a avea grijă) I(i: a merge, a alerga) ERIE(e-ri-a: district, întindere mare) AGIA(agie: conducere) TO SOE(soi: neam, jeg, a murdări) RE(rău) GETO ENI DO(a da) TANA(tană: pîclă, ceaţă). TIO(strigăt cu care se goneşte un animal) ON(on: neam, a aduna) BONO NIO BAZORIO SOE(soi: neam, jeg, a murdări) NAPOIO(a înapoia) REP(rip: jeg, murdărie) SOPA(sopă: ghioagă ghintuită). GIEO(giu: viu, ager) AKUZO(a acuza) ESI(a ieşi) ANEU(anul trecut) SIE(sii: a fi) OGOI(a linişti, a potoli) DARDANIEO A RUDO(rudă) AKINO(acina: a-şi găsi refugiul, a se adăposti). KUA(coa: trebuie să) LIE(minunat) AI(acesta) ON(on: neam, a aduna) FUGIE(a fugi) OPRITO(oprit) IPO(rîpă) SOR (soare) OGIUTA(a ajuta) SAREO(a sări, a trece, a lăuda) ++++++++++++ .

Bazorio, făcut rege şi astfel conducător, s-a însoţit cu geţii săi unde au bătut cu putere pe traci. Neamul telagilor a fost cruţat pentru că, conducătorul lor a fost adus la cetate(închinare) plin de umilinţă. După ce Goe a trecut Istru în Mesia, l-a prins pe Enia şi l-a dus sub un salcîm să-şi audă judecata propriului sînge(neam). După ce am învins acest jeg, ne-am împrăştiat ca pleava de cînepă peste ţinut şi am mers astfel ca un conducător de cetate(neam). Am alergat prin tot ţinutul şi am privit cu grijă la conducere(administrare) pentru că Enia şi neamul lui s-au murdărit (depravat) rău şi a dat peste ei ceaţa. Bunul nostru Bazorio a adunat acest neam sălbatic şi jegos şi le-a înapoiat murdara ghioagă ghintuită(sceptrul). A fost acuzat că anul trecut a ieşit(s-a răzvrătit) repede şi a fost liniştit de Dardaneo, ruda sa unde şi-a găsit refugiu. Neamul acesta a fugit şi s-a oprit într-o rîpă, trebuie să fie o minune şi Soarele(Creatorul) să îi ajute să revină la veşnica credinţă a crucii.

T 31 Turnată de Bazorio pe la 285 î.e.n.     LUKO DE(a da) NOGTO(noapte) EDE(e-de:

a ieşi, a da o lovitură) RUMUANO(românii) I(i: a merge) IDEA(idee: gînd) IGI(igi: ochi, a înţelege, a avea grijă). TURCE(turci: stafii, năluci, masca unui cap de cerb) DOE(a da) ON (on: neam, rude, a aduna) NU RETE(rîţe: buche, învăţătură) FOI(a se mişca repetat, boală). ON(on: neam, rude, a aduna) COPO(capul) NOI(noi: leacuri băbeşti, apă neîncepută pentru descîntece) ELI AUDE(a auzi) INDO(inde: cînd) MATEO. SO BAZORIO ISIE(a ieşi) MATEO SOSIE(a sosi) ADO(a aduce) DABO(cetate) FECOIO E NALI(nălăi: a ataca). TOE(toi: ceartă, luptă) POETO(poet) RUBIE TO AGINO(acina: a se adăposti). ESIO(a ieşi) ION NU BOI(chip, înfăţişare) SOTA(sotea: drac) MARIO(mare) E(este) TRAKO(traci). DABO(cetate) GETO DE(a da) NOE RE(rea) POPA(preot creştin) DUE(a duce) AE TATO(tată) LIO(lie: minunat, încîntător) IN(fibră textilă). GIO(giu: energic) SO DE(a da) NOI(noi: apă neîncepută pentru descîntece, agheasmă) SIMO(simie: maimuţă) A LOE(lui) OROTO(a arăta) BISOE(bîzoi: viespe, bondar mare). IGI(igi: ochi, a privi, înfăţişare) ROE (roi: a pleca, a fugi) AOI(aoli: a se plînge, a se văita) AGIO(agie: conducerea unui ţinut sau oraş) TAMA(tamă: întîmplare) RO(rea). MATO (conducător) SIEA(sia: comandă care se dă ambarcaţiunilor pentru a merge înapoi) DO(a da) DABO(cetate) GETO ON(on: neam) MESIO.

Românii au mers cu gîndul să înţeleagă cum să dea o lovitură lui Luca în miez de noapte. În neamul lor au dat stafiile şi refuză învăţătura ca nişte bolnavi. Cînd Mateo a adunat neamul să-l asculte, i-a dat lui Eli capul clanului, apă neîncepută pentru descîntece. Astfel cînd Bazorio a ieşit(pornit în campanie militară), Mateo a sosit şi a adus cetatea Fecoio care a fost cucerită. În timpul luptei poetul Rubie şi-a găsit refugiul la noi. A ieşit şi Ion, care după înfăţişare nu este marele drac al tracilor. Noe a dat cetăţii geţilor un preot rău care i-a păcălit pe toţi taţii cu veşmintele lui minunate. Astfel, plin de energie a dat noi(apă sfinţită) pînă ce toţi se maimuţărea lui şi arătau ca nişte viespi. Cu privirile rătăcite s-au plîns agiei pentru întîmplarea rea. Conducătorul a dat comanda de întoarcere înapoi în cetate a geţilor care l-au însoţit în Mesia.

T 32 Turnată pe la 280 î.e.n.     BAZORIO MATO(conducător) SO GETOI ON(on: neam,

a aduna) SETU (setui: a înseta) BOLE (boli: a zăcea bolnav) STO. CO FORIEO(furie) REGETO(răgete) RUMON MACELO(măcelul) SII(sii: a fi) FUGO TO. SOI(soi: a murdări) CEO(ceu: oală de fier pentru mîncare) NON(nun: naş, conducătorul nunţii) TIL(tel: fir de aur cu care se coase broderia) NEOS(neaoş: adevărat). GUE(vrei) MUGI(a rage, a striga puternic) TOPOI(ţopăi: a sări fără pauză, a se mişca mereu) IMIA(ima: a murdări, a mînji) NOT(înot) GETO DU(a duce) NIZA(nizam: ordin, ţinut) BESO O APROPEO. SO FEIO API(ape) GATIU(gat: zăgaz făcut de-a curmezişul apei pentru prins peşte) EDE(ede: a ţîşni, rece, a se retrage) LO SPATOE(spatos: voinic) SO REGETE(răgete, mugete, strigăte) RORE(rare: agale, încet, pe îndelete) TAGIO(tăgi: negări) ISTRIO. KIDIN(chidinc: tocmeală, înţelegere) DU(a duce) IA(a lua) ENI SO AE MUTO(muti: a contribui la o cheltuială) MULTUE(mult, cantitate mare). PRISEO(presi: a rezista) SUE A TOTA I(i: a merge) FIE MACELO EDU(edu: casă de conspiraţie) MINERA(mîniere: pedeapsă). INTI(întîi, primul, înaintea) CUE CORGIA(corcie: sac prins de oişte de unde caii mănîncă) SON(sîn: fiu, nepot) GENAO(gena: mic, slab) SORU AE MATO(conducător) SO BAZORIU. MONDAO(mondăni: a se mişca încet) REGETE(răgete, strigăte) RIA(rea) ISTRIU ON(on: neam, a însoţi) SARO(sări: a trece peste) GETO. Medalion stînga: MATO GALOTIO ILEO; Medalion dreapta: MATO SITADOI SABO. (Textele de pe medalioane se citesc de la dreapta la stînga).

Conducătorul Bazorio împreună cu geţii săi stăteau adunaţi şi zăceau bolnavi şi însetaţi. Cu răgete furioase, românii au făcut măcel şi i-au fugărit pe toţi. Oala pentru mîncare a fost murdărită chiar de conducătorul adevărat al balului. Cu strigăte puternice, murdari şi ţopăind de nerăbdare, geţii au trecut înot şi sau dus în ţinutul besilor din apropiere. Cînd s-a rupt gheaţa şi apele s-au revărsat, voinicii, cu strigăte încete şi gînduri ascunse au trecut Istru. S-au dus la Eni şi ai lui să ia contribuţia în cantităţi mari după înţelegere. Pentru a rezista toţi s-au suit(încălecat) şi au mers să-i taie rău ca pedeapsă pe această casă de vînduţi. Mai întîi veţi pune în cui corcia cu fiul cel mic al surorii conducătorului Bazoriu. Cu chiote rele geţii s-a adunat şi s-au mişcat încet să treacă peste Istru. Conducătorul Galatio Ileo; conducătorul Sitadoi Sabo.

T 33 Turnată pe la 210 î.e.n.   DAGI(dage: adunarea) BALO(bală: fiară, neamul străbun)

ON(on: neam, soţ, a însoţi) TURNO(a înturna, a întoarce) SE DUSE ON(on: popor, a locui) OLU(ol: vas mic pentru băutură, veselie, bucurie) BESE ROPOE(răpue: a răpune, a doborî) STA(a sta) DACO PANT(panţă: veston de cînepă; pantin: figurină reprezentînd o figură comică) GEIO(giu: viu). MISAGE(misie, mesaje) GITA(giţă: neam, rădăcină) SARMISETUZO SEO PONTA(ponta: a socoti; pontua: a scoate în evidenţă) SOLO(soli) RA(ră: rău) AG(ag: loc, a pune la punct, a face). NO(uite!) ON(on: a locui, însoţitor) ANGA(anga: hotar, limită, a măsura afară) DIEO ZABELO SE SOCO(socoa: socoteală, bătaie) IO LUO(a lua).

Adunarea neamului a pus un soţ să se ducă la neamul vesel(beţiv) al besilor iar la întoarcere acesta a fost răpus şi stătea dacul(reprezentantul adunării neamului străbun) ca o haină de cînepă ce se mişcă. Mesajele neamurilor din Sarmisetuzo au fost scoase în evidenţă rău de către sol în acel loc(la besi). Uite, sfîntul Zabelo a făcut această judecată pe care eu am luat-o iar solul a fost măsurat (bătut) afară.

T 34 Turnată pe la anul 200 î.e.n.     KOTO(cotă: caută, cercetează) POLI

(polei: îngeri, fiinţe supranaturale din basme) BOI(boi: înfăţişare, chip) CIRO(ceru) SARME(Sarmisetuzo) TOGEO(togii: loc neted, luminiş în pădure) TUTO(toate) SO(aşa, atît de) MAIRE(mare, a se mări) BIRUI(a învinge). KOPO(cop: cană de 1 litru, toc înalt de cizmă) DU(a duce) DABI(cetate) GETO SISTA(sista: a opri, a pune deoparte, a întrerupe). SIRO(sira: succesiune) SARBA(sarba: a sărbători, a se odihni) GERO(geru) POE(poi: pleavă de cînepă) STA(a sta) DAB(cetate) A OSO(osi: a se întări ca osul, puternic) A ESO(ieşi) DUK(a duce). PO(po: a striga, a chema) DAGIO(dage: adunarea) BALO(neamului străbun) SO POSERE(pozore: siguranţă, atenţie) PO(po: a striga, a chema) DIGEABA KITO(chită: grijă, dorinţă mare) ON(on: neam, a locui, a aduna, a însoţi) SARMISETUZO. TOG(tog: proprietate prin comasarea unor terenuri) IMITO(a imita, a repeta după, a face ca) KAPI(căpii: poartă cu boltă). SE UDO(a uda) TO(cît, despre) OLO(ol: vas de lut pentru lichide, oală) TO DA(a da) DAB(cetate) SETO(sete) SIO(sîi: a fi, a veni) POR(por: grămadă de fîn sau paie, căpiţă). TO(tu) NUMIA(a numi, a desemna) DEO(sfînt) SEA(sia: strigăt cu care se dă unei ambarcaţiuni comanda de mers înapoi) DAE(a da) TO(pentru, cu, la).

Cercetează înfăţişarea făpturilor(îngerilor păzitori) de pe cerul Sarmisetuzei şi descoperă toate locurile unde lumina a biruit şi este cu atît mai mare. În cetatea geţilor au fost duse şi puse deoparte cănile pentru vin şi hainele de sărbătoare(s-a postit). Pleava de cînepă(perioada de post) a stat destul în cetate şi s-a întărit ca osul dar trebuie să iasă şi să fie dusă astfel ca să înceapă şirul sărbătorilor de iarnă. Cu atenţia cuvenită să fie chemată adunarea neamului străbun şi să se strige că degeaba mai au griji locuitorii Sarmisetuzei. Ţinuturile locuite de români vor imita poarta cu boltă(cetatea principală - Sarmisetuzo). Cît despre oalele de lut, se vor uda pentru că în cetate este o sete cît stogul de fîn. Sfîntul te-a numit pe tine(adunarea neamului) să dai sia(terminarea postului şi întoarcerea la viaţa obişnuită cu băutură şi mîncare de dulce).

T 35 Tăbliţă necitită datorită imaginii proaste a literelor, este turnată înainte de anul

100 î.e.n. de către mato Bigero?
.
.
.
T 36 Turnată de mato boero Bisto ce a condus neamul nostru strămoşesc 82-44 î.e.n.,

tăbliţele pînă la nr. 44 sînt turnate de acest mato. BOERO BISTO PURCEDO(purcede: a pleca la drum, a porni o acţiune) ON(on: neam, a însoţi) SONTO(şonta: a tăia în bucăţi, a schilodi) RIOMIONU (românii). SO EGIE(ege: a stăvili, a strînge laolaltă, a cerceta) NIBIO(nip: lume, mulţime) SO ON(on: neam, a aduna, a însoţi, a locui) MESIO. SUPTOE(supţi, prădaţi) MAIERO(maier: fermier, mic agricultor) LO KOLO(colo: acolo) RE(răi, a se înrăi) GETO ISTRIO SOGI(sogi: a subţia, a rupe în bucăţi aluatul) RAPTO (rapt: a smulge, a lua cu forţa, a cuceri un teritoriu) ON(on: neam, rude) DEO(a da) TRIPA(tripăi: a umbla repede, a alerga la trap) LELE(femeie cu purtări rele). LO MOROE(moroi: strigoi) SO AGINO(acina: a-şi găsi refugiu, a se adăposti) AIO NOSETRI(noştri) NOBALEO(nobili) DABO(cetate) GETO TOEG(toiag; toiegi: a bate rău, a călători pe jos cu toiagul) TRIPA(tripăi: a umbla repede, a merge la trap) LELE(femeie cu purtări rele) RIOMIONU(românesc). SOSOI (şoşoi: a şopti, a vorbi încet la sfat de taină) PATO(paţă: întîmplare, păţanie) TRASO(scrisă) MATO(conducătorul) BOERO BISTEO. G(get). DAPIESO, G. OROLIO, G. ZURASO, G. GUERO, G. ZAMIO, G. GORMIO +++ G. SEIZO, G. MANISO, G. BERISOE, G. DOGIE, G. KARPODO, G. PARIOSO, G. MONTUEO, G. GURO ESO, G. PELUET. Alfabet religios TROPEI(tropăi: a călca apăsat cu picioarele) TO TOSE(tosăni: a apăsa) RO(rău) OT(din, de la) TAR(tar: povară, sarcină). MIST(mişti: încălţăminte subţire fără toc purtată de bărbaţi, cu ei se încălţau morţii) MATO(conducător) STIGO(a striga) IM(im: jeg) GIE (vie) IEO(a lua).

Boero Bisto împreună cu însoţitorii săi români au pornit la drum să facă război. Astfel, a strîns spre cercetare întocmai mulţimea neamurilor din Mesia. Jefuiţi, micii fermieri de acolo s-au înrăit(răsculat) împotriva geţilor de la Istru care au rupt în bucăţi şi au luat cu forţa glia străbună a neamului pe care au dat-o unor lichele(tripă lele). Astfel strigoii s-au adăposti la ei iar ai noştri nobili români din cetatea geţilor i-au toiegit pe aceste lichele. Păţania a fost şoptită la sfat de taină de getul Dapiso, getul Orolio, getul Zuraso, getul Guero, getul Zamio, getul Gormio, getul dreptcredincios(mare preot) Seizo, getul Maniso, getul Berisoe, getul Dogie, getul Carpodo, getul Parioso, getul Montueo, getul Guroeso, getul Peluet şi scrisă (turnată) de conducătorul boero Bisto. Cu alfabet religios. Cît despre cei care vor călca în picioare această poruncă vor fi rău apăsaţi(pedepsiţi cu moartea). Conducătorul le va da mişti şi le va striga: jeg viu ia-i!

T 37 Turnată de boero Bisto     NOBALO BOERO BISTO TEI(ţeli: a ţinti, a lovi) DIO(die: a

îndemna caii la drum lung) NOBALI(nobili) EA(ia: atenţie!) ON(on: neam, a aduna, a însoţi) SONTIO(şonta: a tăia în bucăţi, a schilodi) TRAKO(traci) SIE(sii: a se sfii). SO ON(on: neam, a însoţi, a locui) TURNIO(a întoarce, a înturna) ON(on: neam, a aduna, a însoţi) SONTOKA(şontâcăi: a şchiopăta) REGE SIO(sii: a fi) DU(a duce) FIORO(fior, durere) TO BOIO(imagine, înfăţişare, chip). + OA (strigăt de uimire) GINO(gini: a observa, a bănui) AORE(aorea: cîteodată) MIO SARBA(a sărbători). PONESI(ponevi: ţesătură groasă din lînă, bumbac sau cînepă din care se fac covoare sau alte sau alte aşternuturi ţărăneşti) SIO(sii: a fi, a se sfii) RADEO(rade: adunări, sfaturi) KEUTURO(cheotoare: muşcătură, cazan mare, colţurile gurii) SOA(şoa: expresie cu care se asmuţă cîinii) LUE(a lua) LO DEO(sfîntul) ZABELO. TECIO(teci: caiet) RENTE(rente: veniturile pe un imobil pe un an de zile) LO BOI(figură, chip) LO RUSO(ruşală: bir plătit de curteni în Ţara Românească) PO(po: a striga) PUSO(a pune, a aşeza) + PRINSO(a prinde) SIO(sii: a fi, a se sfii) DIE(die: a spune) OLO(ol: vas mic pentru lichide). POUNA(păuna: a se îngînfa, a se ridica într-o funcţie nemeritată) SATO(sat) ZIEO(a zice) AMO(ama: mamă, femeie) NUZI(nuzi: a ieşi în faţă, a instiga) SON(son: fiu) SENIK(senic: ţesătură de in sau cînepă pentru rufe, ştergar). LO AGI(agie: conducere) NO(priveşte!) POE (poi: pleavă de cînepă) STA(a sta) DABO(cetate). LO GEZO MITO(mită, venit fraudulos) KUEO(cui: ţeapăn de băutură) PE OMO(oamă: mamă, femeie) PE LOSO(a lăsa) LO ROIN(roinic: a umbla fără rost) SESI(sesie: lor de pământ agricol deţinut de un ţăran ce face parte dintr-un domeniu feudal mai mare). GEOLO(gioale: picioare) CAPO(cap) NO(nu) LUI LO DIEO(sfîntul) …A GINO(gină: vină; gini: a pîndi, a observa) FER(a feri) SE SKOBO(scoabe: adîncitură, loc păduros) IO PRINSO(a prinde) TRASO(trasă: încă odată, lovitură). KOTO(cotă: a cerceta) POLOGENIO (polojenie: poveste, snoavă) + E.

Nobilul boero Bisto şi-a adunat cu grijă nobilii să-şi îndemne caii pentru a lovi şi a tăia în bucăţi pe fricoşii traci. Astfel la întoarcerea însoţitorilor(oastei), locuitorii s-au strîns pentru că regele şchiopăta(era rănit) şi a fost adus iar pe faţa falnicului său chip se vedea durerea. Sfînta minune se observă cîteodată la sărbătoarea mea. La locul adunării am pus covoare pe jos în jurul cazanului mare şi i-am îndemnat să ia (din el) pentru că le-a dat-o sfîntul Zabelio. S-au trecut la catastif veniturile curtenilor pentru plata birului cuvenit dar chipurile lor s-au aprins şi au început să strige însă i-a prins sfînta ruşine cînd le-am spus de oluri. Se zice că mama îşi scoate în faţa satului totdeauna fiul îmbrăcat în senic pentru a se fuduli. Priveşte la felul cum a condus această pleavă de cînepă care a stat în fruntea cetăţii. Cît despre Gezo, mita îi ajunge să fie ţeapăn de băutură iar pe mama lui o lasă să umble fără rost în sesie. Sfîntul le-a spus lor: unde nu este cap, vai de picioare! I-am pîndit pentru că s-au ascuns într-o văgăună unde i-am gonit, i-am prins şi i-am lovit. Cercetată şi povestită(trasă, scrisă) de preotul judecător credincios în cruce.

T 38 Turnată de boero Bisto     BASTARNIO ENI NI(uite!) DU(a duce) BIO(bîia: atenţie!) A SITI

(siti: a cerne cu sita) SEO(seu: grăsime de oaie) TEPUE(ţepui: a încercui cu un cordon de soldaţi, a trage pe sfoară pe cineva) SOE(soi: neam, a murdări, jeg) KIO(cîi: ciung, schilod) DABO(cetate) MAGEA. NO(uite!) POE(poi: pleavă de cînepă) KAI(căi: a jeli, a plînge, a necăji) OSO(osi: a fi tare ca osul, puternic) MAI(mai: ficat) REBE(rebe: cîştiguri, afaceri) RO(rea) RIOMIONU(românii). SO ON(on: neam, a aduna, a însoţi) SONTIO(şonta: a schilodi) DABO(cetate) GETO DAKI DE(a da) ROA(rea) ZABELO. LOE(a lua) BOERI BESTO BASTARN(bastarni) RIOMION(români) OPRIO(a opri) NIPE(nip: lume, mulţime) OSO(tare ca osul) ON(on: neam, a strînge, a locui) TESIEO(teaşă: semn de hotar dintr-un copac tăiat). LO SENIC(senic: ţesătură de cînepă pentru rufe de corp, ştergare, feţe de masă) LO BOERO BISTO TRIPA(tripăi: a alerga, a merge la trap) LETO(lete: linişte, tihnă) ARMOSO(armata) ON(on: neam, însoţi) DOE(a da) TO PERGILO(perghel: cerc, zidărie în arcadă sau în cerc) DISIE(desie: grămadă, des). PURGEDOE(purcede: a pleca) SONTO(şonta: a tăia în bucăţi, a schilodi) LO RUSO(ruşală: roşeaţă; rusav: roşcat, blond) AGINO(acina: a-şi găsi refugiu) AIO NO SETRI(şetri: şatre, neamuri, clanuri). ON(on: neam, a locui) OBALIO(obielos: sărac, zdrenţăros). DABO(cetate) GETO ON(on: neam, a locui, a aduna) GERI(geri: a închide gura cuiva, a spăla şi întide pînza la ger pentru albire) SIO(sii: a fi) DESI(des, mult) NO (hai!, haide) TUE(tui: ţîcnit, nebun) TIE(ţie: a ţine) PIRGILO(perghel: cerc, zidărie în arcadă sau în cerc). NOE(noi: a se îmbolnăvi) A SON(sîn: fiu) DIMO SOPTOSIE(şoptos: rostit în şoaptă) AGIEO(agie: conducere unui oraş sau ţinut) ON(on: neam, rude) TOS(tos: măcinat mărunt) IREA(irî: alifie folosită la ţară pentru diferite boli) ON(on: a locui, a însoţi) O SETRIO(şetri: şatre, neam, clan). TRASO(turnată, scrisă) MATO(conducător) BOERO BISTO OT SESIA(sesie: lot de pământ dintr-un domeniu mai mare, moşie) G(get). Medalion stînga: ++++++++ D(dabo: cetate) S(Sarmisetuzo) dreapta: +++M(mato: conducător) B(Boero Bisto).

Priveşte Eni bastarnule, şi du-ţi în Macea, cetatea neamului tău murdar şi schilod, seul sitit şi cîştigat prin vicleşug. Uite această pleavă de cînepă care se căieşte cu putere din toţi ficaţii că au făcut o afacere proastă cu românii. Astfel sfîntul Zabelo a spus locuitorilor cetăţii geto-dacilor să se adune pentru luptă şi să dea răutatea înapoi. Boero Bisto i-a luat pe români şi a oprit astfel mulţimea puternică a bastarnilor la marginea hotarului unde locuiesc. Cu steagul lui boero Bisto în frunte, oastea s-a adunat în linişte şi a alergat pentru a se da(încercui) cu mare desime în jurul zidurilor cetăţii. Au purces să taie rău pe roşcovanii care şi-au găsit adăpost printre şatrele(neamurile) noastre. Neamul cetăţii geţilor a închis gura(i-a înţepenit) pentru totdeauna multora din neamul zdrenţăroşilor care alergau ca nişte nebuni şi se ţineau în cerc. Se şopteşte prin agie că Dima, fiul lui boero Bisto s-a îmbolnăvit şi este uns cu ire iar rudele îl însoţesc să ajungă la şatra sa. Turnată(scrisă) pe moşia geţilor de către conducătorul boero Bista. Medalion stînga: Sfînta cetate Sarmisetuzo; dreapta: Credinciosul în sfînta cruce, conducătorul boero Bisto.

T 39 Turnată de boero Bisto    BERESIO LOE(a lua) BOERO BISTO LO ARMOSO(armata) DIS(devreme)

KATE(caţe: gură-rea, cicală) LE IO(ia: a lua) DABO(cetate) GETO. NEI(nei: zăpezi, promoroacă) ISELE(isolă: insulă, ostrov) AT(at: cal) RESO(reză: zăvor, rize: şănţuleţe) MOZILEO(mozoli: a murdări, mozol: umflătură) RO(rău). SOTRI(şatre: clan, neam) BOAI(boi: a înşela, a păcăli) OSI(osi: tare ca osul, puternic) TORIO(tor, torişte: tizic, ocol unde stau animalele şi se adună gunoiul, gospodărie) DIME EDIO(edie: a ridica, rece, a judeca, a scoate). TULI(a pleca pe furiş) MIORIEO(mior: berbec de un an) TUPO(tupi: a se ascunde, a netezi) MULOE (mulă: om lipsit de energie) GAIO(gai: pădure la şes) RIEO(rîu) DOE(a da) SOE(soi: neam, caracter, jeg) LU BIO(bîia: atenţie!, pericol). MUE(muie: a duce cu vorba) ZIGEO(a zice) NU E OZIMA(azimă: pîine sfinţită) ROSTE(rosti: a spune, a mărturisi) PUSE(a pune) RETO(rîţe: buche, învăţătură, carte) GIO(giu: viu) RIOMIONU(românesc). SO ON(on: rude, a aduna) ADO(a aduce) BEREO(bere) DES(mult, repetat) SIEN DIO(sfînt). SO NOBALO(nobili) SIRO(sira: succesiune, urmaşii cuiva) SOTRI(şatre: neam, clan, rude) BOSOF TAU(tău: iaz, baltă, prăpastie). ON(on: neam, rude, a însoţi) O PO(po: a striga) AESTO(aista: acesta) SIEO(sîi: a fi) INIE(inie: apă amestecată cu sloiuri de gheaţă ce plutesc primăvara pe rîuri). PATIEU(păţău: păţanie) LAGI(lagi: a se strînge la masă, liturghie pentru meditaţie) FATISO(făţişa: a înfăţişa, a prezenta) A(a: strămoş, creator) ++ RUDIO (rude, neamuri) KUE(cui: ascuţit, ţeapăn, nemişcat). NI(priveşte!, haide! atenţie) ETE(este) TUP(tupi: a se ascunde, a netezi) GIOGEA(ghioci: car sau căruţă ce se poate scurta sau lungi după voie cu ajutorul unui cui ce se fixează în inimă) FETO (feţe) UIO(uie: uliu, şorecar) PASO(păsa: a merge). MATO Jos pe chenar: OZOR (ozor: desen, model de ţesătură) MI BETIGO(betegi: a se îmbolnăvi, a răni, a strica).

Boero Bisto i-a luat comanda armatei cetăţii geţilor lui Beresio pe care i-a dat-o el mai devreme pentru că este gură-rea. Iarna, cînd treceau printr-un ostrov, calul l-a aruncat într-un şanţ(pe Dima) unde s-a murdărit(schilodit) rău. Neamul lui adunat la torişte, a înşelat cu putere spunînd că el l-a scos pe Dima din apă. Acest om lipsit de tărie a plecat ca un mior şi s-a ascuns într-o pădurice pe malul rîului dîndu-şi arama pe faţă şi aducînd nenorocirea peste el. Ne-a dus cu vorba zicînd că învăţătura vie românească nu pune să iei azimă pentru a mărturisi. Astfel rudele au adus de mai multe ori bere ca jertfă sfîntului Sien. Aşa, succesiunea nobilei şatre (spiţe) Bosof s-a dus în prăpastie. Însoţitorii au strigat de ce acesta(Dima) a ajuns în apa plină cu sloiuri de gheaţă. Păţania a fost înfăţişată rudelor credincioase trecute la cele veşnice printr-o liturghie pentru meditaţie. Priveşte cum este faţa acestui uliu care merge întins pe ghioci. Deasupra călăreţului: Conducătorul. Jos pe chenar: Ţesătura(viitorul) mea a fost stricată(distrus).

T 40 Turnată de boero Bisto     NOBALO(nobil, conducătorul neamului) BOERI BISTO MATO

(ocrotitor, părinte) DABO(cetate) GETIO ON(on: a aduna, a însoţi) TUTUA(a călări) TO DUSE SIBIO TURA(tură: a da o raită) PRIZI(prinzi) DIE(di-e: a conduce la judecată) MAZISA(mazetă: ageamiu) REBODENO. TEROSEIO(arcaşii) ONTI(undi: a cerceta cu grijă, a prinde) KIODE(chiote) NORODO(popor) SA(sa: atac) ON(on: neam, a aduna) SONTIO(şonta: a tăia). SOA ANGI(înger) NO(uite!) BOERI BISTO PI DIO(sfînt) TIAZ FALIO(fală) ILEO(ili: a conduce) GENIO (gena: mic) RIC(rîcă: zîzanie). ALORIAO(oloreală: adiere) ON(on: a strînge) CAPIO LUTA(lupta) SI LOU(lua) DABO GETO SIEREMA. ROFI (răfui: a face ordine) SATE SII(sii: a se sfii) KINO(închina) SAELO(saiele: adăpost pentru vite) BOERI BISTO ILEO(ili: a elibera) DETIO(daţi-o) SETI(siti: a cerne) REIO(răi) NOBIILEIO. TRASO(scrisă) SARMIS TIO(strigăt) GE(ge: nobil) ZIO(zi) IO.

Nobilul boeri Bisto, conducătorul cetăţii geţilor a adunat călărimea şi s-au dus toţi către Sibiu, să-l atace şi să-l prindă pentru judecare pe vicleanul Rebodeno. Arcaşii au cercetat cu grijă şi cu chiote, norodul a atacat clanul duşman pe care l-a tăiat rău. Avînd alături îngerul său păzitor şi pe sfîntul Tiaz, cu fală conducătorul boeri Bisto a învins cu mică zîzanie(luptă). Cu mică trudă a strîns cu luptă pe capul (şeful) duşman şi a luat cetatea getă Sierema. Gospodarii satelor eliberate s-au închinat în faţa lui boeri Bisto şi au primit drept de a se aşeza în locul nobililor răi. Eu am scris-o şi am strigat-o în cinstea lui Sarmis pentru ziua sfîntă. [Tăbliţa se referă la acţiunea de unificare a lui boero Bisto pentru că expresia dabo geto are sensul de cetatea geţilor sau centul lor politic, deci exista o structura statală şi la Sierema]

T 41 Turnată de boero Bisto     OI GELO RUO(rui: roşcat, cu barbă roşie) SOP(sopă: bîtă scurtă şi

groasă ghintuită la un capăt cu fier, ghioagă) TURNO(a înturna, a întoarce) NATA(nată: femeie, soţie) LIO(Lia) E LOE(a lua) ZOE. REU(rău) FALANGEOI(falangă: lemn gros de care se legau picioarele celor care erau bătuţi la tălpi, bătaie la tălpi, degete) SECI(seci: parapet, întăritură din copaci tăiaţi) MELOE(milie: îndurare) DUEO(a duce) ZABELOE. SOE(soi: a dormi, a murdări) SARBA(sărbătoare) GERO(ger; gerar: ianuarie) ED(ed: a se ridica, a judeca) ON(on: neam, rude, a aduna, a însoţi) LOSO(a lăsa) FOGE(a fugi) SO DOE(a da) LO ARMOSOE(armată). RE (rea) KAOE(căoi: a bolborosi) BAGO(a băga) TEO(tio: cuvînt cu care se alungă animalele, ură) ARMOSOE DABO(cetate) GETO TAROSE(tărosi: a împuternici, a însărcina) OI ENO ON(on: neam, a strînge, a însoţi) NI(a privi) SABOE(săbui: a face cu socoteală) OI DOE(a da) CESO(ches: ordin dat pentru tăierea capului osînditului) LUE(a lua) LO GENEO(gena: mic, slab, tînăr). E LUO(a lua) AZE(azi) SO PORTUE(a purta) SENIC(senic: ţesătură de cînepă, ştergar făcut din ţesătură de cînepă) LOE(lai: negru, cenuşiu). LO AGIETO(a ajuta) DOE(a da) TOGO(tog: fînaţ, proprietate prin comasarea unor terenuri, loc neted, adăpost) AREDEO(arete: berbec pentru dărîmarea zidurilor cetăţilor) ARICEO(aricit: zbîrcit, ascuns, ghemuit, strîns) LO GASI(a găsi) TORE(tor: ocol pentru animale, tizic) OI DUE(a duce) DABO(cetate) GETO. NOEI(noi: cenusă) FOE(foi: a se umfla, a se mişca continuu) LIO GENEO(gena: mic) DIO(sfînt) DONIZETO LO PATRI(ţară) DEO (sfînt). Alfabet religios (vertical stînga): OT(din, aparţinînd de) SEI(săi: a sări, cai speriaţi) GOI ADOM(adumi: a se îmbăta) PUTORI. PII(piu: preot, credincios) I(i: a merge) TOR(tor: adăpost pentru vite, acaret) IO OTIS STROGO(a striga, a certa) I(a alerga). Orizontal sub imagine: KOTO(cotă: a cerceta) POCO(pac: ghem) GETEO. Dreapta preot orizontal MATO BOERO BISTO + LINESZTI(linişte); jos pe chemar: TOEGO(toiag) +++ I(i: a merge) – G(get) -- G +++TIL(tel: fir de metal aurit din care se face beteala) EDO(ede: a judeca, a se ridica la cer) IG(ig: poartă).

Acest Gelu cel roşcat cu ghioagă(buzdugan ca semn al funcţiei de conducător în armată) s-a întors(părăsit) de la soţia Lia şi este luat(căsătorit) cu Zoe. În întăritura sa a fost bătut rău la tălpi ca să primească îndurarea lui Zabeloe(să moară). A zăcut pînă la sărbătorile de iarnă cînd s-a ridicat împreună cu rudele şi a fost lăsat să fugă să se întîlnească(dea) cu armata lui. Pentru a opri zîzania rea care o băga în armata cetăţii geţilor, a fost împuternicit Eno să-l strîngă(prindă) cu atenţie şi cu socoteală pe acest nimic, să-l scurteze de cap şi să-l ia. Este luat şi azi a fost purtat într-un senic negru prin cetate. Cei care l-au ajutat au fost găsiţi ascunşi în ocolul vitelor, aduşi în cetatea geţilor iar adăposturile lor au fost dărîmate cu berbecul. Puţina cenuşă a fost împrăştiată peste ţara sfîntă şi dăruită sfîntului Donizeto. Cei din neamul lui Goi s-au speriat şi s-au îmbătat ca nişte putori! Eu Otis împreună cu preoţii am mers la ei şi i-am gonit strigînd: linişte! Scrisă şi păstrată de boero Bisto credinciosul în sfînta cruce şi conducătorul geţilor. Sfîntul toiag al geţilor care merge şi bate în sfintele porţi ferecate ale judecăţii cereşti!

T 42 Turnată de boero Bisto    NIP(nip: mulţime) RO(ră: rea) GIOU(gioi: vioi, aprig, neliniştit)

IO LAZE(laze: terenuri curăţate de curînd pentru a-l face arabil sau fîneaţă) KOR(cor: ceată, adunare). IO DU(a duce) DABO(cetate) GET RIEP(rîp: jeg; rîpi: a batjocori) ENTRIGA(ceartă, a nemulţumi) NIO(noastră, noi) GE(ge: nobil) RIOMION(român). SOI(soi: neam, a murdări) IO FACTIOZE (facţiose: grupuri de indivizi care lucrează împotriva guvernului, în folosul unei facţiuni) UNI(a fi împreună) DO(a da) ON(on: neam, a însoţi) INTRIKIE(intriga: a instiga, a pune la cale o intrigă, a complota) BOERI BISTO. REUNE(reuni: a aduna, a chema) RO(răi) DU(a duce) ANTONEI POE(poi: pleavă de cînepă) STA(a sta) DABO(cetate) GET ZI(a zice) I(i: a merge) LO RERIO(a rări) ON(on: neam, a aduna, a însoţi) SONTA(şonta: a schilodi, a tăia în bucăţi) LUE(a lua) LO BOERI BISTO. SORENI(sorine: locuri însorite) SO GENIO(gena: mic, slab) SES (şez: reşedinţă, centrul administrativ) TASE(tase: vas plat şi rotund, ceaşcă) SENI (sinii: tavă pentru copt plăcinte, masă ţărănească joasă cu trei picioare, fund de lemn rotund) SA NOBALIO BOERI BISTO. SO SORE(sorei: regină) MESO(mesi: a sta la masă) ON(on: rude, a aduna, a însoţi) KOPO(cop: măsură de capacitate de 1 litru, ulcior) NO. SAR(a sări) MONGA(mangă: om încăpăţinat şi ascuns) TO. LITI(liţe: epitet pentru femei sau fete tinere, chip) MOTI(moţi: a se îmbrăca de sărbătoare) PO(po: a striga) GENIO(gena: mic, slab) RI(ri: a trage, a lovi) OM. TOLE(ţoale: haine) SEI(sîi: a fi, a veni) NOBALIE DA(a da) BIKO(bîca: atenţie!, ai grijă).

Mulţimea rea şi aprigă împotriva mea s-a adunat pe laze. Eu m-am dus în cetate batjocorit şi certat de nobilii noştri români. Am dat de aceste facţiose murdare care s-au unit şi s-au însoţit în intriga lor împotriva lui boeri Bisto. Aceşti răi au fost chemaţi unde, s-a dus la această pleavă de cînepă şi Antonei care a spus să meargă împreună în grupuri mici pentru a-l lua şi tăia pe boeri Bisto. Într-un loc cu soare puţin boeri Bisto împreună cu nobilii săi stăteau la masă. Regina sa a stat la masă cu cei adunaţi dar nu a băut. Acest om încăpăţinat şi ascuns a sărit pe tine. Fetele tinere şi femeile îmbrăcate de sărbătoare strigau că acest om slab te-a lovit(rănit). A fi îmbrăcat cu haine de nobil nu dă de grijă(bănuială).

Material preluat de pe site-ul ARIMINIA cu incuvintarea domnului Constantin Olariu Arimin.

Credinciosii, in special cei bigoti, traiesc cu certitudinea ca Dumnezeu este omniprezent si omniscient, iar in ziua judecatii va cantari in talerele balantei sale de aur faptele bune si rele ale fiecarui suflet, pentru a-i decide destinatia intru eternitate. Scepticii, ateii sau pur si simplu aceia care aleg sa gandeasca independent de sisteme si norme religioase, cantaresc premisa ca fiind cel putin improbabila, daca nu ridicola. Totusi, desi poate parea ca tine mai degraba de un oarecare entuziasm naiv al celor care adera la ea, o noua idee, care o frizeaza practic pe cea originala, netezindu-i marginile, se poate dovedi in masura sa ii fidelizeze si pe unii dintre cei sceptici cu privire la inmagazinarea intr-o memorie universala a tuturor lucrurilor spuse sau facute in lumea noastra.
In acest articol

• Teosofie si antroposofie
• Edgar Cayce
• Sase miliarde de clarvazatori
• Atlantida
• Paranormal sau Akasa?

Series: The Life of Religion
Editor: Frank E. Reynolds & Jason A. Carbine
Publisher: University of California Press (2000)
Language: English
Pages: 243
ISBN-10: 0520223373
ISBN-13: 9780520223370
Format: PDF

Bringing together fifteen essays by outstanding Buddhist scholars from Asia, Europe, and North America, this book offers a distinctive portrayal of the "life of Buddhism." The contributors focus on a number of religious practices across the Buddhist world, from Sri Lanka to New York, Japan to Tibet. The essays highlight not so much Buddhist doctrine or sacred texts, but rather the actual behavior and lived experience of Buddhist adherents.


A general introduction by Frank E. Reynolds and Jason A. Carbine provides a historical overview and briefly characterizes the three major variants of Buddhist tradition—the Hinayana/Theravada branch practiced in Sri Lanka and much of Southeast Asia; the Mahayana branch located most notably in East Asia; and the Vajrayana/Esoteric branch established in Tibet and Japan. It also takes note of a distinctive form of Buddhism that is now emerging among non-Asian practitioners in the West.

The editors introduce each essay with a brief commentary that situates its contents within the Buddhist tradition as a whole. The pieces offer concise depictions and analyses of particular aspects of Buddhist life, including temple architecture and iconography, the consecration of sacred objects, meditative practices, devotional expressions, exorcisms, and pilgrimage journeys. Topics discussed also include the construction of religio-political and religio-social hierarchies, gender roles, the management of asocial behavior, and confrontations with dying and death.

Înainte de Einstein, timpul era privit ca fiind ceva absolut şi universal, acelaşi pentru toată lumea, indiferent de circumstanţele fizice. În ciuda tuturor teoriilor postulate pînă atunci, savantul a adus în atenţia academică teoria relativităţii, susţinînd, printre altele, că timpul depinde de viteză şi de gravitaţie. Pornind de la ideile lui Einstein, multe dintre călătoriile în trecut sau în viitor, propuse de oamenii de ştiinţă şi nu doar de scriitorii SF, sînt strîns legate de viteza luminii şi de gravitaţie. În 1948, Kurt Goedel, cercetător la Institutul de Studii Avansate din Princeton, propunea o teorie legată de cîmpurile gravitaţionale, prin care un astronaut putea călători în spaţiu, astfel încît să îşi întîlnească trecutul. Tot de trecut au fost pasionaţi şi Frank J. Tipler, de la Universitatea Tulane, în 1974, şi J. Richard Gott, de la Universitatea Princeton, în 1991, care au formulat propriile teorii de vizitare a timpului.

O altă idee intens dezbătută este aceea a dilatării timpului, care a şi fost demonstrată în 1971. Doi fizicieni au instalat atunci două ceasuri atomice într-un satelit care urma să se învîrtă în jurul Pămîntului: diferenţa dintre ora indicată de ele faţă de cele de la suprafaţă a fost de 59 de nanosecunde.

Cel mai realist scenariu a fost vehiculat însă la mijlocul anilor '80 şi pornea de la conceptul găurii de vierme. Aceasta reprezintă un tunel care face legătura între două puncte de spaţiu-timp şi este asemănată cu o gaură neagră. Spre deosebire de aceasta însă, gaura de vierme are o intrare şi o ieşire, iar obiectele care trec prin ea pot fi proiectate în trecut sau în viitor. O parte dintre fizicieni cred că aceste găuri au dimensiuni gigantice şi se afla în Cosmos, în timp ce alţii sînt de părere că ele pot fi construite, dacă nu fizic, măcar teoretic. Pentru realizarea acestora nu e nevoie decît de un accelerator de particule şi de condiţii asemănatoare celor de la Big Bang. În 2002, elveţienii au reuşit să finalizeze primul astfel de accelerator, în laboratorul CERN, dar condiţiile optime pentru călătoria în timp sînt "mai greu" de simulat.

Exista insa si alte teorii cum ar fi teoria universului simplificat (in care universurile alternative se anuleaza reciproc), Mark Buchanan de la New Scientist explica teoria folosind perspectiva ondulatorie (ceea ce in acest caz este poate mai clar): "Constrangerea apare datorita capacitatii obiectelor cuantice de a se comporta ca unde. Obiectele cuantice isi separa existenta intr-o serie de unde, fiecare dintre ele urmand o cale distincta prin spatiu-timp. In cele din urma, obiectul este cel mai probabil sa ajunga acolo unde undele se recombina sau 'interfereaza' constructiv, cu varful unei unde nimerindu-se peste varful altei unde.

Obiectul este putin probabil sa ajunga in acele locuri in care undele interfereaza destructiv, si se anuleaza una pe cealalta. Mecanica cuantica permite calatoria in timp pentru ca nu exista nimic care sa impiedice o unda sa mearga inapoi in timp. Atunci cand Greenberger si Svozil au analizat ceea ce se intampla cu aceste unde care merg spre trecut, au descoperit ca paradoxurile care ar fi implicate de ecuatiile lui Einstein nu apar. Undele care calatoresc inapoi in timp interfereaza distructiv una cu cealalta si impiedica deci sa se intample altceva decat ceea ce s-a intamplat deja."

Dacă oamenii de ştiinţă nu au reuşit să avanseze prea mult pe acest subiect, pasionaţii de SF s-au întrecut care mai de care în a imagina posibile soluţii de a întîlni trecutul şi viitorul. Tema a devenit populară chiar din 1895, de cînd H. G. Wells a scris faimoasa sa nuvelă "Maşina Timpului". Printre primele scrieri în care descinderea în epoci apuse era posibilă, chiar şi fără o maşinărie anume, se numără "Un colind de Crăciun" de Charles Dickens sau "Un yankeu la curtea regelui Arthur" de Mark Twain. Literatura SF a brevetat însă aparate de deplasare tot mai sofisticate. Ray Bradbury, Isaac Asimov, Stephen King sau Kurt Vonnegut au cochetat în romane şi nuvele cu luatul de puls din alte vremuri. Cinematografia a fost la fel de fascinată de idee, pe care a transpus-o în filme sau în animaţii de toate genurile, de la "Maşina timpului", "Superman", "Terminator", "Star Trek", "Donnie Darko", "The Butterfly Effect" pînă la "Austin Powers" sau "Dexter's Laboratory".