Dacă există un început pe drumul spre înţelepciune, cu siguranţă începutul îl constituie tocmai apariţia acestor nelinişti metafizice, ce-şi află adăpost în cugetul omului doritor de cunoaştere purificatoare.

Nelinişte, îndoială, semne clare ale unui om aflat pe nobila cale a înţelepciunii. Nu aştepta răspunsuri la întrebările tale de la mine, deoarece nici eu nu cunosc îndeajuns pentru a te putea povăţui, află că şi eu trag învăţăminte din toate aceste dialoguri, hai să le zicem socratice, pe care le port cu tinerii mei intelectuali. Cred că cunoşti ce spunea Noica despre o şcoală în care profesorul nu învaţă şi el de la elevi; de fapt ăsta şi este sensul unui dialog, aşa că hai să purcedem împreună la desluşirea misterelor ce stau în faţa noastră şi care atât aşteaptă, să fie dezlegate (descifrate).

- Sunt gata să reluăm discuţia din punctul în care am rămas înainte de masă, aşa că vă repet întrebarea: cum se împacă la Nietzsche doctrina Supraomului cu teoria veşnicei reîntoarceri ?.

- Înainte de a-ţi răspunde la întrebare, vreau să adaug ceva la cele spuse adineaori, şi anume : unii consideră că filosofia este acea ştiinţă supremă capabilă să găsească răspunsuri la orice întrebări.

Eu unul cred că aceste presupuneri sunt false deoarece, consider că un filosof autentic trebuie să posede obligatoriu următoarele două virtuţi : mirarea şi îndoiala.

Cu asta vreau să spun că filosofia este mai degrabă arta de a pune întrebări şi nu o ştiinţă care să dea răspunsuri exacte.

Robert TRIF - Roman - " Jurnalul unui Supraom "