Recent Posts

marți, 17 noiembrie 2009

Mistere in Muntii Neamtului



Dumitru Ionita (foto) este doctor in istorie, filosofie si drept international. Locuieste in Farcasa si activeaza ca profesor de stiinte socio-umane la liceul din Borca. În palmaresul descoperirilor sale - pe care, de altfel, le-a si strâns intr-o impresionanta si inestimabila colectie - sunt incluse sceptrul voievodal ceremonial al lui Stefan cel Mare, sigiliul din aur al lui Cuza, icoana lui Daniil Sihastru, paftalele lui Petru Rares, blazonul familial al domnitorului Mihail Sturdza si harta cartografului Ortelius, in care apare pentru prima oara Dacia pe globul pamântesc.

profesorul-Ionita

Pentru activitatea sa stiintifica, arheologica si publicistica, Institutul pentru Studii Politice de Aparare si Istorie Militara i-a conferit profesorului Ionita un „Hrisov al recunostintei”, distinctie cu care foarte putine persoane din tara se pot lauda. In ultima vreme, profesorul Ionita si-a concentrat aria cercetarilor sale in arealul locului de bastina, convins fiind ca acesta ascunde comori istorice care abia asteapta sa fie scoase la iveala.

Convingerea sa a inceput sa fie confirmata in momentul in care, pe raza localitatii Farcasa, a descoperit o conducta medievala de aductiune a apei, construita din olane de ceramica, cea mai lunga de acest tip din tara.


Nu dupa mult timp, in situl arheologic deschis la poalele Ceahlaului, in punctul denumit Vadu Rau, profesorul a gasit nu mai putin de 120 de tablite din lut ars, inscriptionate cu simboluri protoliterate - imagini reprezentând forme primitive de scriere ale populatiei din perioada neolitica.

Tablitele protoliterate descoperite de profesorul Ionita s-au dovedit a data din perioada anilor 5.500 inainte de Hristos si sunt identice, ca forma si mod de exprimare, cu cele din anticul Sumer si din Insula Pastelui.

114523_pic

Deosebirea este insa aceea ca tablitele sumeriene, considerate actualmente a constitui prima forma de scriere din istoria omenirii, sunt cu cel putin 1.000 de ani mai noi decât cele descoperite la Farcasa. „Acest lucru dovedeste, in mod indiscutabil, faptul ca primele scrieri din lume au aparut la noi, si nu in alta parte a globului pamântesc”, a afirmat istoricul Ionita. El a mai spus ca va face toate demersurile pentru a ni se recunoaste acest lucru pe plan international.


Piatra misterioasa de pe Valea Bistritei
Cercetarile profesorului Ionita in Muntii Neamtului au dus, recent, la descoperirea unei pietre imense, inscriptionata cu un amestec de simboluri misterioase si de litere apartinând unui alfabet vechi de peste o mie de ani. „Descoperirea a fost facuta pe Valea Bistritei, respectiv in zona unei trecatori de pe masivul Goia.

Piatra este incizata cu o scriere care se deruleaza pe registre semicirculare, iar simbolurile, precum si literele care apartin alfabetului glagolitic si, partial, celui slavon vechi, au dimensiuni de 10-15 centimetri”, a relatat profesorul Ionita.

Scrierea glagolitica a aparut in secolul al IX-lea (dupa unele opinii chiar cu mult inainte de aceasta data) si este constituita dintr-un amestec de litere grecesti si arabe. Alfabetul glagolitic a fost folosit in anii 800 de fratii Chiril si Metodiu, care l-au adaptat limbii slavone transformându-l in cunoscutul alfabet chirilic pe care l-au utilizat, mai apoi, pentru a traduce Scriptura si Liturghia din limbile greaca si latina.

OZN1

In anul 1717, tarul Petru cel Mare, aflat in vizita la catedrala din Rheims, a descoperit un fapt uimitor: regii Frantei erau incoronati, de sute de ani, depunând juramântul pe o Evanghelie scrisa partial in limbaj glagolitic, mostenita de la primul rege francez crestinat, Clovis.

Tarul Petru a descifrat cu usurinta textele scrise intr-o limba asemanatoare celei slavone. In cazul pietrei descoperite in Muntii Neamtului, lucrurile sunt insa mai complicate, fiindca literele glagolitice sunt insotite de simboluri misterioase, formând mesaje de sine statatoare. In opinia profesorului Ionita, acest fapt ar putea fi explicat prin aceea ca, in urma cu peste o mie de ani, locuitorii acestor tinuturi au incercat sa imbine alfabetul glagolitic care tocmai se raspândea, cu propria lor forma de exprimare scrisa, datând din vremea getodacilor.

O desoperire asemanatoare a mai fost facuta, pe teritoriul tarii noastre, doar în Basarabi, in judetul Constanta, unde a fost scos la lumina un complex rupestru sapat intr-un masiv muntos de creta. In lume, se mai pastreaza de asemenea sapte manuscrise glagolitice, adevarate opere de arta in opinia profesorului Ionita, printre acestea numarându-se cele de la Vatican, Athos si Sinai.

Dat fiind faptul ca scrierea glagolitica a fost folosita in exclusivitate doar pentru textele si mesajele cu caracter religios, piatra descoperita pe Valea Bistritei ar putea reprezenta fie un monument funerar al vreunui conducator, fie un altar de inchinaciune al crestinilor timpurii de pe meleagurile noastre. „Facem in continuare cercetari in zona si mai ales ne straduim sa descifram textul sapat in piatra, fiindca descifrarea acestor grupuri de litere ce contin un mesaj evident ar putea elucida aspecte inedite cu privire la istoria veche a României”, a spus Dumitru Ionita.

Vestigiu arheologic, dinamitat de cautatorii de comori
Vestigiul cu inscriptii glagolitice, datând dupa primele estimari ale profesorului Ionita cel putin din secolele IX-X, nu a scapat insa manifestarilor barbare ale oamenilor timpurilor noastre. Dupa ce au aflat de descoperire, câtiva localnici au dinamitat pur si simplu blocul de piatra, in speranta ca sub ea vor gasi ingropate comori.

Nu au gasit nimic, insa au reusit sa distruga partial piatra inscriptionata, dislocând-o si spargând-o in trei blocuri distincte. Din nefericire, autoritatile nu au luat nicio masura vizavi de actul de barbarie comis. Din fericire, insa, inscriptiile misterioase s-au pastrat in marea lor majoritate si asteapta sa fie descifrate, pentru a dezvalui, peste arcul timpului, mesajul lasat de stramosii nostri in urma cu mai bine de 1000 de ani.

Tablite si pietre inscriptionate cu scrieri vechi de mii de ani
Muntii Neamtului s-au remarcat, secole la rând, prin frumusetea de neegalat a locurilor si prin bogatia traditiilor populare. Descoperirile uimitoare facute de un profesor din partea locului au avut, insa, darul sa stârneasca largi controverse in rândul istoricilor si sa aduca zona in centrul atentiei, transformând-o intr-un tinut al misterelor greu de elucidat.

Aici, au fost gasite tablite din lut, imprimate cu pictograme care s-ar putea dovedi a fi forme ale celei mai vechi scrieri din lume. Mai nou, tot aici a fost descoperita o ciudata structura megalitica, inscriptionata cu un amestec de litere glagolitice, caracetere paleoslavone si simboluri necunoscute. in cazul in care ar fi descifrat, textul ar putea oferi informatii despre viata si cultura celor care au trait pe aceste locuri cu mai bine de o mie de ani in urma.

Un OZN şi o miniatură a Sfinxului din Bucegi descoperite în masivul Ceahlău
Munţii Neamţului par a fi o zonă plină de mistere pe care istoria nu le-a elucidat încă. La poalele Ceahlăului, în zona denumită Vadu Rău, săpăturile arheologice realizate sub îndrumarea istoricului Dumitru Ioniţă au scos la iveală artefacte bizare, printre care o structură de piatră care seamănă uimitor de tare cu ceea ce considerăm astăzi că ar fi un OZN şi o alta care pare a fi o replică în miniatură a Sfinxului din Bucegi.

Sfinx
Profesorul Ioniţă a descoperit la o adîncime de doar 50 de centimetri sub pămînt o structură de piatră prelucrată, formată din cel puţin 90 de plăcuţe îmbinate cu un liant cu desăvîrşire necunoscut oamenilor de ştiinţă de astăzi, care are forma unui OZN. Liantul, de o duritate extremă "nu este nici ciment, nici argilă, nici vreun alt adeziv cunoscut şi folosit de-a lungul istoriei, pînă azi.

Probabil că respectivul liant nu are corespondent pe Terra", susţine profesorul Ioniţă. Obiectul are o înălţime de 14 cm, o circumferinţă de aproape un metru, cîntăreşte 12 kg şi pare a avea o vechime de cel puţin 2.000 de ani.

Acelaşi sit arheologic a scos la iveală un alt obiect care a stîrnit curiozitatea cercetătorilor. Este vorba de ceea ce pare a fi o copie în miniatură a Sfinxului din Bucegi. Piatra are aceeaşi înălţime cu "OZN-ul", 14 cm, o greutate de 2,5 kg şi este aşezat pe un mic piedestal de piatră. Ca şi în cazul primului obiect, metoda de îmbinare a celor două elemente ale structurii rămîne deocamdată o necunoscută.


În trecut, în aceeaşi zonă au mai fost descoperite obiecte misterioase, printre care o serie de plăcuţe imprimate cu pictograme, despre care se presupune că ar putea fi cea mai veche formă de scriere descoperită vreodată, fiind datate cu aproximativ 1.000 de ani înaintea plăcuţelor sumeriene.

0 comments:

Trimiteți un comentariu

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More