Recent Posts

marți, 15 decembrie 2009

Tablitele de la Sinaia II

T 20 Turnată pe la 320 î.e.n. după moartea lui Alexandru Macedon. OROLO SIOE(sîi: a fi) GERO

(giri: a închide gura cuiva, a se mînia; cîrîi: a critica, a fi bolnav grav) SIO(sîi: a fi) SIL(silă: obligaţie, dispreţ; sili: a prăda, a alunga) GETO DU(a duce) NE SABIO(sabie). DI(di: a spune) SILE(silă: obligaţie, dispreţ; sili: a prăda, a despărţi) LOI(lui) BESE ROI(roi: a pleca, a dispărea) KO BASTARNO(bastarnii) I(i: a merge, a goni) FO(a fi) SOLI(solie, înţelegere) STO(a sta) AGEO(agie: conducere, organ de administrare şi conducere în Moldova şi Muntenia în feudalism). NALI(nălăi: a năvăli, a ataca) TAURO(puternic, violent) MATO(conducătorul) PERSO MACIDONIO REKAI (rîcăi: a răcni, a urla, a se opinti) KO MATO(conducător) RARE(rare: încet, pe îndelete, în linişte) KO ESE(a ieşi, a pleca). A OFO(of: amărăciune, disperare). NI(uite!, priveşte!, atenţie) DO(a duce, a porni) PETRA MEZIO. OROLO SOI(soi: murdar, josnic) KO MATO(conducător) RAGE(a striga, a plînge, a ruga) TO MERSEO(a merge, a pleca) NOI(noi: apă neîncepută, a tăcea chitic, a muri) FAE(fae: plantă erbacee foarte toxică, laur; fai: stofă de mătase neagră cu fir gros). IO EDE(e-de: a se ridica, a spune, a judeca) CASO(casa) TO BASTARNO AGEO(agie: conducere) SENI(sinii: tavă mare şi rotundă pentru copt plăcinte; sîni: a înălbăstri, a se însenina) OP(op: listă de acte, registru, inventar) MITA (miţă: lînă scurtă tunsă de pe miel, fire lungi de lînă care atîrnă în smocuri) MATO(conducător) RAGE(a striga, a plînge, a ruga) TO. Medalion: DELIGO S(Sarmisetuzo) MT(mato: conducătorul).

Orolo este mîniat pentru că a fost silit să-şi ducă săbiile(luptătorii) sub comanda geţilor. În dispreţul lui, spune că besii împreună cu bastarnii au mers să facă solie şi să stea(să slujească) la agie(conducerea Macedoniei). Puternicul conducător (Lisimah) al armatelor perso-macedonene i-a pîndit şi atacat pe îndelete(peste tot) şi cu răcnete l-a făcut pe conducătorul Petra din Mesio să plece plin de necaz. Ca un conducător nevrednic, Orolo plînge că toţi au mers către moarte sigură(să se îmbrace în mătase neagră şi să fie stropiţi cu agheasmă). Eu am spus conducerii caselor tuturor bastarnilor că nu poţi umbla cu părul în ochi să vezi numai tava cu plăcinte din tot ce este pe masă aşa cum te plîngi tu, conducătorule! [Eu am spus conducerii caselor tuturor bastarnilor că nu poţi vedea numai cer senin dacă ai părul în ochi aşa cum te plîngi tu conducătorule!] Conducătorul Deligo din luminata Sarmisetuzo.

T 21 Turnată pe la 320 î.e.n. OROLO SO(astfel) MADA(madea: pricină, om neserios)

TOE(toi: ceartă, luptă) DOSE(dosi: a ascunde, a fugi) RIKO(rîcă: groapă mică). DORINDO(a dori) SOI(soi: neam, fel) KOTI(cote: ie femeiască) LITO(liţă: epitet pentru fete, femei tinere, faţă) ESI(ieşi) RIKA(rîcă: ceartă, bătaie) AU FO ZAGIO(zace: a fi bolnav, a fi rănit) RO(rău). NON GETI RANO(rană, a răni) SETO(seta: a înseta) TOR(tor: tizic, ocol pentru animale, adăpost) SOI(soi: neam, jeg) LAKOM. PONO(păna: a schimba, a înlocui) E LIA I(i: a merge, a alerga) PRITI(priti: a avertiza, a sfătui) MIE ISKIITO(ischiti: a iscodi, a cerceta) RILO(rîlă: minciună) GETO EP(ipen: întreg, sănătos). NATA(nată: femeie) LEA TI(ti: a trăi, viaţă) MARA(mare, cinste) MACIDONIO GETO IKEA(icia: aici). NON(nu) TALI(tali: plecăciune) PIKA(pică: ciudă ascunsă, duşmănie) E LIA IAI(iai: chiuitură) SATA(şatia: satisfacţie răutăcioasă). BRI(bre) ASTA IN(fibră textilă) RUBUO(rubă: cîrpă, bucată de pînză) ESE(a ieşi) ILA(ilău: dans ţărănesc) TIL(tel: sîrmă aurită din care se face beteala) BIA(bîia: necaz) KO BASTARNIO. Stînga jos: SEL(sel: şanţ prin care se scurge apa unui şuvoi) TITIO(titii: a şopti) DEIE(a da) SOTE(sotea: diavol) TIL(tel: sîrmă aurită din care se face beteala). Dreapta jos. DIO(sfîntul) ZABELO GETO DAGIEO(dage: adunare). Jos TALO (tală: adunare gălăgioasă, taifas) MINIE(mînie: supărare) SO UN SOTO(soţi, a însoţi, camarazi). Medalion: MT (mato: conducător), interior: GUTO S(Sarmisetuzo) ON(on: popor, adunare).

Astfel neseriosul Orolo s-a bătut şi a căzut într-o groapă. Dorind o ie pentru femei tinere, a ieşit cu luptă iar el a fost rănit rău. Nu geţii l-au rănit ci setea de avere a acestui neam lacom. Eu am cercetat această minciună şi ca orice get sănătos la cap, l-am sfătuit să meargă la Lia pentru a face schimbul dorit. Femeia Lia a trăit în cinste cu macedonenii şi aici cu geţii. Nu este pentru Lia plecăciunea plină de duşmănie şi chiuitura răutăcioasă. Bre! cu această bucată de pînză de in cusută cu beteală se iese la ilău iar pericolul sînt bastarnii. Sfîntul Zabelo şi geţii adunaţi au spus: cearta şi mînia se însoţesc una pe alta. Se şopteşte pe marginea şanţului să daţi dracului beteala. Medalion: Conducătorul Guto al adunării Sarmisetuzei.

T 22 Turnată pe la 290 î.e.n.
   DOPA(după) CAPO(cap, judecată) DIO(sfînt)

ZABELIO AIU(aiu: usturoi, arzător) SOR(soare) SE ZERI(a zări) NA(na: a da, a doborî) GLOTO(gloată) ARMOSO(armată) DAB(cetate, întăritură) SIRMIO DROMIGTO KRO(croi: tăietură, lovitură) MOS(moşi: a lucra ceva încet şi pe ascuns) POL(pol: jumătate dintr-un întreg). TABIO(tabie: cetate) LINA(lina: a potoli, a se adăposti) TO ISO (izi: a mînca) RAGA(rage: a plînge) SIO(sîi: a se teme, a se sfii) O RUSI(roşi) SEGETA(săgeată: copil sărman). BRE! NODE(nodă: genunchi) NOS(nosa: hai! haide!) GEO(giu: vioi) TOE(toi: mulţime, a calma) OSTI(răsărit). SAR MOGA (mogă: om simplu, nepriceput) TO DAB(cetate) SCUT(scuti: a apăra, a ierta) GET. KOS(coş: tabără militară) RASAR(răzare: sclipirea razelor soarelui) M.(mato: conducător) GITIO SATO(saţu: săturare) PO(po: a striga pe cineva). Interior: SLIDO(sladu: produs din care se face berea, gălăgie).

Sfîntul Zabelio a judecat şi a dat armatei populare a cetăţii Sirmio condusă de Dromixto, acel soare arzător care i-a culcat la pământ şi i-a lovit pe furiş pe jumătate dintre ei. Locuitorii cetăţii s-au ascuns să nu fie mîncaţi, au plîns pînă s-au înroşit şi se temeau ca nişte copii sărmani. Bre! Haide să îngenunchem repede către răsărit pentru rugăciune şi să ne liniştim. Toţi locuitorii simpli ai cetăţii geţilor au sărit să primească iertare(apărare). Pînă la răsăritul soarelui conducătorul geţilor s-a săturat de strigătele din tabăra militară. Interior: gălăgie.

T 23 Turnată pe la 317 î.e.n. LISIMAKIO NIB(nip: mulţime, lume) ODE(odie: scîrbă,

ură) I(i: a merge) SOSIE TRAGI(a lovi, a înşfăca) RO(ră: rea) FALANGEO SATRIO(şatră: clan, neam). TI(ti: a ataca, a se lupta) RO(ră: rea) REN(reni: plajă, mal nisipos şi rîpos) PO(pu: a striga) IMA(îma: maică, mamă) IO. II ++ ZERINDO(zărind) DE(a da) CAPEO(cap) PURGEDE(a pleca) SATRIO(şatră: clan, a locui) ZUNA(a suna, a chema) RUDA(neam) OA(cuvînt care exprimă uimire) GINO(gini: a vedea) A NOSTREO TAM(tam: întîmplare). ARO(ar-e: a lăuda) ON(on: neam) UM(om: înţelept, generos) ARO(ar-e: a străluci, a lăuda). NOE(noi: cenuşă, cărbune, apă neîncepută pentru descîntece, a se înnoi) DEO(sfînt) III(Mîntuitorul) I(i: a merge) GETI ON(on: neam, a însoţi) LURE(lu-ru: recalcitrant, rău) SO ROPOSI(răposa: a se odihni, a deceda, a se opri) KADO(a cade, a lăsa) PRINSO(a prinde). DE(a da) O GEOLO(gioale: picioare) GIU(viu) EDO(ede: a trimite, a judeca) LO DROMIOXTO. DOGIO(dogi: a vorbi cu voce răguşită) ODIE(odie: scîrbă, ură) SOBORIO(sobori: a se strînge pentru sfat) COLOTE(coloti: a fugări, a speria) IT(iţ: copil neastîmpărat) NO(uite!) RIPOI (rîpi: a batjocori, a dispreţui) SO.

Lisimakio cu mulţimea lui duşmănoasă, a alergat şi a sosit să ne lovească rău cu falanga neamului său. Eu i-am atacat cu putere la un mal nisipos şi rîpos şi i-am făcut să-şi strige mama. Zărind pe cer(deasupra capului) că Mîntuitorul ne-a dat două cruci, am plecat la neamul meu şi am chemat toate rudele noastre să vadă minunea întîmplată. Cei adunaţi au lăudat cu înţelepciune minunea ce strălucea. Cenuşa(moaştele) sfîntului Salvator/Mîntuitor al geţilor ne-a însoţit şi ne-a ajutat să-i oprim pe aceşti răi, să cadă prinşi. Le-am dat la gioale şi i-am trimis spre judecare lui Dromioxto. Cu voce răguşită şi plină de dispreţ a chemat soborul să privească aceşti copii neastîmpăraţi şi speriaţi, vrednici de batjocura lor.


T 24 Turnată pe la 317 î.e.n.
DROIO(droaie: mulţime) M(mato: părinte) G(geto)

TOGIE(togi: locuri netede, luminiş în pădure, adăposturi în cîmpie) BIZO(bîzoi: viespe) GETO TORSO(întoarce) SAPO(sapie: măcelar) SONTA(şonta: a schilodi, a tăia în bucăţi) LISIMAXO. BRE BURO(bură: dans popular, a bucura) KOPO(cop: măsură de capacitate de un litru, urcior, cofă) NOE LIG(leg: legămînt, testament) LAKIMA(leghin: flăcău, june) EI DE(a da) UNI(a uni) OSIO(osi: tare ca osul, a se osifica) IT(iţ: copil neastîmpărat) LA EO. ITERO(itros: slujbă religioasă făcută dimineaţa) POIT(poitră: zi care urmează sau precede o sărbătoare) KEDO(cedvă: jumătate dintr-un trunchi de copac pentru covată) ANO IZI(izi: a mînca) MOR(a muri) OPTO(opt). EA O IN(in: plantă textilă; ine: fibră) OBOSI RE(rău) IT(iţi: a se uita pe furiş la cineva, a arunca o privire curioasă) ALTO ASEO(aşău: hîrleţ, a săpa) REPO(răpi: a fura, a fermeca, a încînta) BISA(bîză: albină). Medalion ELIE (ilie: a fi mare, a străluci, a fi bogat) S(Sarmisetuso). MT(mato: conducător).

Droaia de geţi în frunte cu conducătorul lor au ieşit din ascunzătorile cîmpiei şi pădurii şi s-au întors ca viespile asupra lui Lisimaxo să-l taie în bucăţi şi să-l măcelărească. Bre! Hai să dansăm cu cofele în mînă că noi vrem să facem acum legămînt trainic şi să dai în unire(căsătorie) pe flăcăul tău cu neastîmpărata mea copilă. După slujba religioasă, a doua zi a început sărbătoarea(petrecerea) ce a durat jumătate de an iar opt meseni s-au îmbuibat pînă i-a mîncat moartea. Ea este o fire delicată şi a obosit rău să fie privită pe furiş de alţii care vor să o smulgă din casa părintească şi să o ia pentru farmecul ei de albinuţă. Medalion: Strălucitoarea şi puternica Sarmisetuso, Conducătorul.

T 25 Turnată pe la 300 î.e.n. FATO(fata) ZESA(zisa) MARICO(Marica) COCOM(cocon: copil)

PO(cîte) SOFII ESE(a ieşi) PO(strigăt la distanţă) AZI SONTIO(şonţi: a se îmbrăca cu haine de tîrgoveţ) TEASO(tasă: tipsie) CRESTERE DOTO(zestre) FILO(fiu) MIO SATO(satu) CAP(cap, şef) DIOGISO DABICO FI OS(osi: a fi tare ca osul) CO. GIP(gib: cununa miresei, întunecat) GILI(cili: suri).

Pentru fata zisă Marica copila Sofiei, a ieşit de azi strigarea că se îmbrăcată cu haine de tîrgoveţ, va mînca din tipsia primită de zestre şi va creşte alături de fiul meu Diogiso, tare ca osul(voinic) care este capul(conducătorul) satului Dăbîca. Femeie măritată poartă straie sure(întunecate).
 
T 26 Turnată în anul 275 î.e.n. BOERO BISETO ON(on: neam) SOTI(soţi, luptători)

RIODOI (rătui: a salva) LOI(lu: conducător) RA(rău, duşman) BIDO MATO(conducător, părinte) SARMATO. PURGEDIEO(a purcede) ON(on: a aduna) SONTIEO(şonta: a schilodi). ATOCO(a ataca) IE BISO(bîză: viespe) GALO GEONASTIO ON(on: a aduna) MESIO BOERO BISETO RETERODUI(retiradui: a se retragere din faţa duşmanului) DABOE(cetate) SO POIR(poiva: contra) REDOIE(rătui: a salva). LO RETIE(răţoi: a hărţui, a înfrunta) TAOI(tăoi: mocirlos, apos) RIPO(rîpă) EASU(iazu: eleşteu) NOZOS(nazar: spaima, groază) TOPITO(a dispărea). ON(on: neam) ZARO(zara: a lega, a răsuci) TOTO (toţi) ROBIO(robi) GETO GALOE. IE(a lua) A SOME(somi: blănuri de samur) DO(a da) DOPA TOBERIE(tăbărî: a năvăli) LAPISE RIOG(a ruga). BIRSE(bîrsane: oi cu lîna lungă) RIO(rîu) BA(nu) ROI(roi: a pleca) SEI(săi: cai speriaţi) ZABELIEO SATO(satu: înălţime) +++++ I(i: a alerga) SARMATO NI(ni: uite!) DABO GETO +++ .

Boiero Biseto împreună cu luptătorii clanului său, l-au salvat de la strînsoare pe bărbatul Bido, căpetenia sarmaţilor. Boiero Biseto şi soţii săi au purces şi au atacat ca viespile pe galii din Geonastio, adunaţi în Mesia obligîndu-i să se retragă în cetate unde s-au salvat. În timpul înfruntării galii au fost împinşi într-un loc mocirlos cu o rîpă înspăimîntătoare şi un iaz mare unde mulţi s-au înecat. Toţi galii care au scăpat de la înec au fost legaţi şi duşi în robie de către geţi. Lapise, te rog să iei aceste blănuri de samur şi să le dai după ce vei ajunge. Din înălţimea binecuvîntată cu puterea crucii a lui Zabelieo să goneşti şi să pleci cu bîrsanele chiar peste rîuri către sarmaţi spunînd: priveşte sfînta cetate a geţilor! Lapise.

T 27 Turnată pe la 280 î.e.n. IBERO A EDIA(ede: a trimite, a provoca) EGI(igi: a

spune, a cerceta) I(i: a merge) SEOLIE(solie) BOERO BISETO MARO FEREO(a feri, a apăra) A ARMOSE IO. GENEO(gena: regulat, slab, mic) SOEA(soi: a dormi) ON(on: a aduna) LOSI(a lăsa) FOCE(a face) ROPOE(a răpăi: a bate toba) POE(poi: pleavă de cînepă) STRIEO(a striga) AGE(agie: conducerea unui ţinut) INDIU(inde: unde, cînd) LOCA(loc) SETO(sete) GRONDE(grund: pietriş mărunt) SIDE(şede) OM. ELE EDIO(ede: a provoca, a transporta) EG(eg: a cerceta)) ZABOLIEO ASEN(asen: vindecător, preot-filozof/teurg, erou al Ţării Sfinte Getia) DIGI(digi: a fi slăbit datorită obligaţiilor către stat) SONO(sana: a vindeca) RIPOE(rîp: murdărie, rîpi: a săpa adînc). O EDIO(ede: a trimite, a provoca) EG(eg: a spune, a cerceta) ANE TOTIO OA(uimire) IEO(a lua) ON(on: neam, a însoţi) ROPOI(răpăi: a bate toba) ERO(era) ON(on: neam. a însoţi) ARMOSEO. ELI EUDIAS SIO(sii: a fi) SO BAIO(bai: supărare) MATEO SO ON (on: neam, a însoţi) SATRIO(şatră: neam, clan) ON(on: neam, a strînge, însoţitor) ARE ICOERU (ichiuri: sforţări, a se încăiera) MOESO PETREO(piatră) APO(ape) SEMENIO(a semăna) OSIE(osi: a fi tare ca osul) TINIE(a ţine). TRAMATI(a trimite) IO ANO EDI(ede: a ieşi, a provoca) EG(eg: a cerceta)) GIROE(gira: a garanta) ESIO(a ieşi) ALOE (al-lu: a necăji, a păcăli) SODE(şede: în subordine) NOE MACEDONIO. KOT(băţ gradat pentru măsurat lichide; a coţi: a măsura) POC(pac: ghem) GETEO MATO (conducător) BOERO SO.

Eu, boiero Biseto, mare comandant al armatei l-am trimis în solie pe Ibero care a mers să-şi spună mesajul şi să iscodească. Gonind repede dintr-un loc în altul ca pleava de cînepă pentru a-şi striga mesajul agiei, fără locuri unde să-şi potolească setea şi odihnindu-se pe grund(pământ), acest om a dormit foarte puţin. Datorită obligaţiilor pe care le-a avut de îndeplinit, el s-a îmbolnăvit şi a fost dus la asenul Zabolieo care l-a cercetat cu grijă, s-a socotit şi a reuşit să-l vindece de murdăria trupului. În toţi anii spre mirarea tuturor, el a fost luat la armată şi era trimis ca ştafetă a oştirii pentru a iscodi. Eli Eudias este supărat pe atacurile lui Mateo, care cu mulţimea clanului său se însoţesc pentru a se încăiera în Moesia atunci cînd apa se face piatră(îngheaţă), se întăreşte ca osul şi ţine. Eu anul trecut am ieşit cu iscodire şi am trimis vorbă că garantez ieşirea din subordinea noii Macedonii care i-a păcălit. Măsurată şi păstrată astfel de boierii conducătorului geţilor.


T 28 Tabloul de ,,familie” al conducătorilor geţi
între 350 î.e.n. – 260 î.e.n.

turnată pe la anul 260 î.e.n de către boero Biseto l.
.
.
.
T 29 Turnată pe la 260 î.e.n. de către boero Biseto l şi prezintă un plan al cetăţii Sarmisetuzo.

stînga sus STRATO(stratu: structura de rezistenţă a unui acoperiş formată din colţari căpriori, popi, leaţuri sau scînduri; patul germinativ al legumelor; conducerea militară a unui stat) I(i: a alerga) AT(at: cal tînăr, armăsar) MOLIO(molîu: bleg, liniştit, molatic) DABO(cetate);
stînga mijloc STRATO(stratu: conducerea militară a unui stat)) ILO(ili: a sparge, a dărîma, a apăra) ZIDO(zid) DABO(cetate);
centru sus SAR(şar: hotar, limită) DABO; centru mijloc: TALI(tali: plecăciune) PICO(pică: multe, a veni) SARMISETOUZO E(e: lăcaş de cult, judecată, adăpost) IOI. ON(on: neam, rude, a însoţi) TOTI GIOI (vioi) STRATO (stratu: conducerea militară a unui stat)) I(i: a merge, a alerga); centru jos: MATO(conducătorul) BOERO BISETO LO SAR(sar: a sări, a bate) MONGA(mangă: om încăpăţinat, ambiţios) TODO(todo: gălăgie, a bate) I(i: a merge, a alerga) ESTE. NO(nu) LOSO(a lăsa) URLO(a urla) ROA(rău) LO ON(on: neam, a strînge) TO(la, către) GROMADA(popor) SARMISETOUZO;
dreapta sus: STRATO (stratu: conducerea militară a unui stat)) IG(ig: a cerceta, ochi) SOE(soi: neam, fel, jeg) BORA(borît: urît, scîrbos) PONOI(ponîie: potecă) IG(ig: a cerceta, ochi, a privi) SOE(soi: neam, jeg);
dreapta mijloc: STRATO(stratu: conducerea militară a unui stat) I(i: a alerga) IG(ig: a cerceta) SOE(soi: neam, jeg) LO SAR(şar: hotar, şanţ, limită)) GETO; dreapta jos: STRATO(stratu: conducerea militară a unui stat) I(i: a merge, a alerga) IG(ig: a cerceta, ochi, a privi) SOE(soi: neam, a dormi) POR(por: claie, stog) GERU(frig) LO PERIEO(a pieri) DABO(cetate).

Conducerea militară aleargă călare pentru liniştea cetăţii. Conducerea militară apără zidurile cetăţii. Hotarul cetăţii. Vin(trimit) plecăciuni din Sarmisetouzo, casa Mîntuitorului. Tot neamul se adună repede şi aleargă alături de conducerea militară Conducătorul boero Biseto l sare cu ai lui la luptă şi aleargă unde este gălăgie(tumult). Mulţimea Sarmesetuzei nu lasă nici un neam s-o urle de rău. Conducerea militară cercetează orice neam borît care intră pe poteci murdare(ascunse). Conducerea armatei aleargă şi cercetează orice neam care trece hotarul geţilor. Cînd gerul este năprasnic şi te ucide, conducerea militară aleargă şi veghează ca cetatea să poată dormi.

T 30 Turnată pe la 285 î.e.n. numele Bazorio ca mato apare în T 28     BAZORIO REGE

LENTO(lentă: panglică lată, cordon purtat ca decoraţie pe umăr) MATO(conducător) SO GETO ON(on: neam, a aduna, a însoţi, a locui) IUO(iuă: unde) OSE(osi: a fi tare ca osul) TOCO(tocăi: a bate, a lovi) TRAKIO. ON(on: neam, a strînge, a însoţi) TELAGIE(telagii) OGUE(ogoi: a potoli, a linişti, a cruţa) SIE(sii: a fi, a se sfii) ADO(a aduce) MATO(conducător) SO DABO (cetate). DE TROGE(a trece) ISTREO GOE PRIDU(a prinde) MESIO ENIA SETIN(setim: salcîm, mălin) AUZE(a auzi) PROPIEO EDO(ede: a cerceta, a judeca) SINGI(sînge: neam, rude) DU(a duce). NIKO(biruinţă) SOE(soi: jeg, murdărie) SI ON(on: neam, a strînge, a însoţi ) NU(nu) ERIE(e-ri-a: district, întindere mare) POE(poi; pleavă de cînepă) I(i: a alerga) KO MATO (conducător) SO(astfel) DABO(cetate). IGI(igi: ochi, a privi, a avea grijă) I(i: a merge, a alerga) ERIE(e-ri-a: district, întindere mare) AGIA(agie: conducere) TO SOE(soi: neam, jeg, a murdări) RE(rău) GETO ENI DO(a da) TANA(tană: pîclă, ceaţă). TIO(strigăt cu care se goneşte un animal) ON(on: neam, a aduna) BONO NIO BAZORIO SOE(soi: neam, jeg, a murdări) NAPOIO(a înapoia) REP(rip: jeg, murdărie) SOPA(sopă: ghioagă ghintuită). GIEO(giu: viu, ager) AKUZO(a acuza) ESI(a ieşi) ANEU(anul trecut) SIE(sii: a fi) OGOI(a linişti, a potoli) DARDANIEO A RUDO(rudă) AKINO(acina: a-şi găsi refugiul, a se adăposti). KUA(coa: trebuie să) LIE(minunat) AI(acesta) ON(on: neam, a aduna) FUGIE(a fugi) OPRITO(oprit) IPO(rîpă) SOR (soare) OGIUTA(a ajuta) SAREO(a sări, a trece, a lăuda) ++++++++++++ .

Bazorio, făcut rege şi astfel conducător, s-a însoţit cu geţii săi unde au bătut cu putere pe traci. Neamul telagilor a fost cruţat pentru că, conducătorul lor a fost adus la cetate(închinare) plin de umilinţă. După ce Goe a trecut Istru în Mesia, l-a prins pe Enia şi l-a dus sub un salcîm să-şi audă judecata propriului sînge(neam). După ce am învins acest jeg, ne-am împrăştiat ca pleava de cînepă peste ţinut şi am mers astfel ca un conducător de cetate(neam). Am alergat prin tot ţinutul şi am privit cu grijă la conducere(administrare) pentru că Enia şi neamul lui s-au murdărit (depravat) rău şi a dat peste ei ceaţa. Bunul nostru Bazorio a adunat acest neam sălbatic şi jegos şi le-a înapoiat murdara ghioagă ghintuită(sceptrul). A fost acuzat că anul trecut a ieşit(s-a răzvrătit) repede şi a fost liniştit de Dardaneo, ruda sa unde şi-a găsit refugiu. Neamul acesta a fugit şi s-a oprit într-o rîpă, trebuie să fie o minune şi Soarele(Creatorul) să îi ajute să revină la veşnica credinţă a crucii.

T 31 Turnată de Bazorio pe la 285 î.e.n.     LUKO DE(a da) NOGTO(noapte) EDE(e-de:

a ieşi, a da o lovitură) RUMUANO(românii) I(i: a merge) IDEA(idee: gînd) IGI(igi: ochi, a înţelege, a avea grijă). TURCE(turci: stafii, năluci, masca unui cap de cerb) DOE(a da) ON (on: neam, rude, a aduna) NU RETE(rîţe: buche, învăţătură) FOI(a se mişca repetat, boală). ON(on: neam, rude, a aduna) COPO(capul) NOI(noi: leacuri băbeşti, apă neîncepută pentru descîntece) ELI AUDE(a auzi) INDO(inde: cînd) MATEO. SO BAZORIO ISIE(a ieşi) MATEO SOSIE(a sosi) ADO(a aduce) DABO(cetate) FECOIO E NALI(nălăi: a ataca). TOE(toi: ceartă, luptă) POETO(poet) RUBIE TO AGINO(acina: a se adăposti). ESIO(a ieşi) ION NU BOI(chip, înfăţişare) SOTA(sotea: drac) MARIO(mare) E(este) TRAKO(traci). DABO(cetate) GETO DE(a da) NOE RE(rea) POPA(preot creştin) DUE(a duce) AE TATO(tată) LIO(lie: minunat, încîntător) IN(fibră textilă). GIO(giu: energic) SO DE(a da) NOI(noi: apă neîncepută pentru descîntece, agheasmă) SIMO(simie: maimuţă) A LOE(lui) OROTO(a arăta) BISOE(bîzoi: viespe, bondar mare). IGI(igi: ochi, a privi, înfăţişare) ROE (roi: a pleca, a fugi) AOI(aoli: a se plînge, a se văita) AGIO(agie: conducerea unui ţinut sau oraş) TAMA(tamă: întîmplare) RO(rea). MATO (conducător) SIEA(sia: comandă care se dă ambarcaţiunilor pentru a merge înapoi) DO(a da) DABO(cetate) GETO ON(on: neam) MESIO.

Românii au mers cu gîndul să înţeleagă cum să dea o lovitură lui Luca în miez de noapte. În neamul lor au dat stafiile şi refuză învăţătura ca nişte bolnavi. Cînd Mateo a adunat neamul să-l asculte, i-a dat lui Eli capul clanului, apă neîncepută pentru descîntece. Astfel cînd Bazorio a ieşit(pornit în campanie militară), Mateo a sosit şi a adus cetatea Fecoio care a fost cucerită. În timpul luptei poetul Rubie şi-a găsit refugiul la noi. A ieşit şi Ion, care după înfăţişare nu este marele drac al tracilor. Noe a dat cetăţii geţilor un preot rău care i-a păcălit pe toţi taţii cu veşmintele lui minunate. Astfel, plin de energie a dat noi(apă sfinţită) pînă ce toţi se maimuţărea lui şi arătau ca nişte viespi. Cu privirile rătăcite s-au plîns agiei pentru întîmplarea rea. Conducătorul a dat comanda de întoarcere înapoi în cetate a geţilor care l-au însoţit în Mesia.

T 32 Turnată pe la 280 î.e.n.     BAZORIO MATO(conducător) SO GETOI ON(on: neam,

a aduna) SETU (setui: a înseta) BOLE (boli: a zăcea bolnav) STO. CO FORIEO(furie) REGETO(răgete) RUMON MACELO(măcelul) SII(sii: a fi) FUGO TO. SOI(soi: a murdări) CEO(ceu: oală de fier pentru mîncare) NON(nun: naş, conducătorul nunţii) TIL(tel: fir de aur cu care se coase broderia) NEOS(neaoş: adevărat). GUE(vrei) MUGI(a rage, a striga puternic) TOPOI(ţopăi: a sări fără pauză, a se mişca mereu) IMIA(ima: a murdări, a mînji) NOT(înot) GETO DU(a duce) NIZA(nizam: ordin, ţinut) BESO O APROPEO. SO FEIO API(ape) GATIU(gat: zăgaz făcut de-a curmezişul apei pentru prins peşte) EDE(ede: a ţîşni, rece, a se retrage) LO SPATOE(spatos: voinic) SO REGETE(răgete, mugete, strigăte) RORE(rare: agale, încet, pe îndelete) TAGIO(tăgi: negări) ISTRIO. KIDIN(chidinc: tocmeală, înţelegere) DU(a duce) IA(a lua) ENI SO AE MUTO(muti: a contribui la o cheltuială) MULTUE(mult, cantitate mare). PRISEO(presi: a rezista) SUE A TOTA I(i: a merge) FIE MACELO EDU(edu: casă de conspiraţie) MINERA(mîniere: pedeapsă). INTI(întîi, primul, înaintea) CUE CORGIA(corcie: sac prins de oişte de unde caii mănîncă) SON(sîn: fiu, nepot) GENAO(gena: mic, slab) SORU AE MATO(conducător) SO BAZORIU. MONDAO(mondăni: a se mişca încet) REGETE(răgete, strigăte) RIA(rea) ISTRIU ON(on: neam, a însoţi) SARO(sări: a trece peste) GETO. Medalion stînga: MATO GALOTIO ILEO; Medalion dreapta: MATO SITADOI SABO. (Textele de pe medalioane se citesc de la dreapta la stînga).

Conducătorul Bazorio împreună cu geţii săi stăteau adunaţi şi zăceau bolnavi şi însetaţi. Cu răgete furioase, românii au făcut măcel şi i-au fugărit pe toţi. Oala pentru mîncare a fost murdărită chiar de conducătorul adevărat al balului. Cu strigăte puternice, murdari şi ţopăind de nerăbdare, geţii au trecut înot şi sau dus în ţinutul besilor din apropiere. Cînd s-a rupt gheaţa şi apele s-au revărsat, voinicii, cu strigăte încete şi gînduri ascunse au trecut Istru. S-au dus la Eni şi ai lui să ia contribuţia în cantităţi mari după înţelegere. Pentru a rezista toţi s-au suit(încălecat) şi au mers să-i taie rău ca pedeapsă pe această casă de vînduţi. Mai întîi veţi pune în cui corcia cu fiul cel mic al surorii conducătorului Bazoriu. Cu chiote rele geţii s-a adunat şi s-au mişcat încet să treacă peste Istru. Conducătorul Galatio Ileo; conducătorul Sitadoi Sabo.

T 33 Turnată pe la 210 î.e.n.   DAGI(dage: adunarea) BALO(bală: fiară, neamul străbun)

ON(on: neam, soţ, a însoţi) TURNO(a înturna, a întoarce) SE DUSE ON(on: popor, a locui) OLU(ol: vas mic pentru băutură, veselie, bucurie) BESE ROPOE(răpue: a răpune, a doborî) STA(a sta) DACO PANT(panţă: veston de cînepă; pantin: figurină reprezentînd o figură comică) GEIO(giu: viu). MISAGE(misie, mesaje) GITA(giţă: neam, rădăcină) SARMISETUZO SEO PONTA(ponta: a socoti; pontua: a scoate în evidenţă) SOLO(soli) RA(ră: rău) AG(ag: loc, a pune la punct, a face). NO(uite!) ON(on: a locui, însoţitor) ANGA(anga: hotar, limită, a măsura afară) DIEO ZABELO SE SOCO(socoa: socoteală, bătaie) IO LUO(a lua).

Adunarea neamului a pus un soţ să se ducă la neamul vesel(beţiv) al besilor iar la întoarcere acesta a fost răpus şi stătea dacul(reprezentantul adunării neamului străbun) ca o haină de cînepă ce se mişcă. Mesajele neamurilor din Sarmisetuzo au fost scoase în evidenţă rău de către sol în acel loc(la besi). Uite, sfîntul Zabelo a făcut această judecată pe care eu am luat-o iar solul a fost măsurat (bătut) afară.

T 34 Turnată pe la anul 200 î.e.n.     KOTO(cotă: caută, cercetează) POLI

(polei: îngeri, fiinţe supranaturale din basme) BOI(boi: înfăţişare, chip) CIRO(ceru) SARME(Sarmisetuzo) TOGEO(togii: loc neted, luminiş în pădure) TUTO(toate) SO(aşa, atît de) MAIRE(mare, a se mări) BIRUI(a învinge). KOPO(cop: cană de 1 litru, toc înalt de cizmă) DU(a duce) DABI(cetate) GETO SISTA(sista: a opri, a pune deoparte, a întrerupe). SIRO(sira: succesiune) SARBA(sarba: a sărbători, a se odihni) GERO(geru) POE(poi: pleavă de cînepă) STA(a sta) DAB(cetate) A OSO(osi: a se întări ca osul, puternic) A ESO(ieşi) DUK(a duce). PO(po: a striga, a chema) DAGIO(dage: adunarea) BALO(neamului străbun) SO POSERE(pozore: siguranţă, atenţie) PO(po: a striga, a chema) DIGEABA KITO(chită: grijă, dorinţă mare) ON(on: neam, a locui, a aduna, a însoţi) SARMISETUZO. TOG(tog: proprietate prin comasarea unor terenuri) IMITO(a imita, a repeta după, a face ca) KAPI(căpii: poartă cu boltă). SE UDO(a uda) TO(cît, despre) OLO(ol: vas de lut pentru lichide, oală) TO DA(a da) DAB(cetate) SETO(sete) SIO(sîi: a fi, a veni) POR(por: grămadă de fîn sau paie, căpiţă). TO(tu) NUMIA(a numi, a desemna) DEO(sfînt) SEA(sia: strigăt cu care se dă unei ambarcaţiuni comanda de mers înapoi) DAE(a da) TO(pentru, cu, la).

Cercetează înfăţişarea făpturilor(îngerilor păzitori) de pe cerul Sarmisetuzei şi descoperă toate locurile unde lumina a biruit şi este cu atît mai mare. În cetatea geţilor au fost duse şi puse deoparte cănile pentru vin şi hainele de sărbătoare(s-a postit). Pleava de cînepă(perioada de post) a stat destul în cetate şi s-a întărit ca osul dar trebuie să iasă şi să fie dusă astfel ca să înceapă şirul sărbătorilor de iarnă. Cu atenţia cuvenită să fie chemată adunarea neamului străbun şi să se strige că degeaba mai au griji locuitorii Sarmisetuzei. Ţinuturile locuite de români vor imita poarta cu boltă(cetatea principală - Sarmisetuzo). Cît despre oalele de lut, se vor uda pentru că în cetate este o sete cît stogul de fîn. Sfîntul te-a numit pe tine(adunarea neamului) să dai sia(terminarea postului şi întoarcerea la viaţa obişnuită cu băutură şi mîncare de dulce).

T 35 Tăbliţă necitită datorită imaginii proaste a literelor, este turnată înainte de anul

100 î.e.n. de către mato Bigero?
.
.
.
T 36 Turnată de mato boero Bisto ce a condus neamul nostru strămoşesc 82-44 î.e.n.,

tăbliţele pînă la nr. 44 sînt turnate de acest mato. BOERO BISTO PURCEDO(purcede: a pleca la drum, a porni o acţiune) ON(on: neam, a însoţi) SONTO(şonta: a tăia în bucăţi, a schilodi) RIOMIONU (românii). SO EGIE(ege: a stăvili, a strînge laolaltă, a cerceta) NIBIO(nip: lume, mulţime) SO ON(on: neam, a aduna, a însoţi, a locui) MESIO. SUPTOE(supţi, prădaţi) MAIERO(maier: fermier, mic agricultor) LO KOLO(colo: acolo) RE(răi, a se înrăi) GETO ISTRIO SOGI(sogi: a subţia, a rupe în bucăţi aluatul) RAPTO (rapt: a smulge, a lua cu forţa, a cuceri un teritoriu) ON(on: neam, rude) DEO(a da) TRIPA(tripăi: a umbla repede, a alerga la trap) LELE(femeie cu purtări rele). LO MOROE(moroi: strigoi) SO AGINO(acina: a-şi găsi refugiu, a se adăposti) AIO NOSETRI(noştri) NOBALEO(nobili) DABO(cetate) GETO TOEG(toiag; toiegi: a bate rău, a călători pe jos cu toiagul) TRIPA(tripăi: a umbla repede, a merge la trap) LELE(femeie cu purtări rele) RIOMIONU(românesc). SOSOI (şoşoi: a şopti, a vorbi încet la sfat de taină) PATO(paţă: întîmplare, păţanie) TRASO(scrisă) MATO(conducătorul) BOERO BISTEO. G(get). DAPIESO, G. OROLIO, G. ZURASO, G. GUERO, G. ZAMIO, G. GORMIO +++ G. SEIZO, G. MANISO, G. BERISOE, G. DOGIE, G. KARPODO, G. PARIOSO, G. MONTUEO, G. GURO ESO, G. PELUET. Alfabet religios TROPEI(tropăi: a călca apăsat cu picioarele) TO TOSE(tosăni: a apăsa) RO(rău) OT(din, de la) TAR(tar: povară, sarcină). MIST(mişti: încălţăminte subţire fără toc purtată de bărbaţi, cu ei se încălţau morţii) MATO(conducător) STIGO(a striga) IM(im: jeg) GIE (vie) IEO(a lua).

Boero Bisto împreună cu însoţitorii săi români au pornit la drum să facă război. Astfel, a strîns spre cercetare întocmai mulţimea neamurilor din Mesia. Jefuiţi, micii fermieri de acolo s-au înrăit(răsculat) împotriva geţilor de la Istru care au rupt în bucăţi şi au luat cu forţa glia străbună a neamului pe care au dat-o unor lichele(tripă lele). Astfel strigoii s-au adăposti la ei iar ai noştri nobili români din cetatea geţilor i-au toiegit pe aceste lichele. Păţania a fost şoptită la sfat de taină de getul Dapiso, getul Orolio, getul Zuraso, getul Guero, getul Zamio, getul Gormio, getul dreptcredincios(mare preot) Seizo, getul Maniso, getul Berisoe, getul Dogie, getul Carpodo, getul Parioso, getul Montueo, getul Guroeso, getul Peluet şi scrisă (turnată) de conducătorul boero Bisto. Cu alfabet religios. Cît despre cei care vor călca în picioare această poruncă vor fi rău apăsaţi(pedepsiţi cu moartea). Conducătorul le va da mişti şi le va striga: jeg viu ia-i!

T 37 Turnată de boero Bisto     NOBALO BOERO BISTO TEI(ţeli: a ţinti, a lovi) DIO(die: a

îndemna caii la drum lung) NOBALI(nobili) EA(ia: atenţie!) ON(on: neam, a aduna, a însoţi) SONTIO(şonta: a tăia în bucăţi, a schilodi) TRAKO(traci) SIE(sii: a se sfii). SO ON(on: neam, a însoţi, a locui) TURNIO(a întoarce, a înturna) ON(on: neam, a aduna, a însoţi) SONTOKA(şontâcăi: a şchiopăta) REGE SIO(sii: a fi) DU(a duce) FIORO(fior, durere) TO BOIO(imagine, înfăţişare, chip). + OA (strigăt de uimire) GINO(gini: a observa, a bănui) AORE(aorea: cîteodată) MIO SARBA(a sărbători). PONESI(ponevi: ţesătură groasă din lînă, bumbac sau cînepă din care se fac covoare sau alte sau alte aşternuturi ţărăneşti) SIO(sii: a fi, a se sfii) RADEO(rade: adunări, sfaturi) KEUTURO(cheotoare: muşcătură, cazan mare, colţurile gurii) SOA(şoa: expresie cu care se asmuţă cîinii) LUE(a lua) LO DEO(sfîntul) ZABELO. TECIO(teci: caiet) RENTE(rente: veniturile pe un imobil pe un an de zile) LO BOI(figură, chip) LO RUSO(ruşală: bir plătit de curteni în Ţara Românească) PO(po: a striga) PUSO(a pune, a aşeza) + PRINSO(a prinde) SIO(sii: a fi, a se sfii) DIE(die: a spune) OLO(ol: vas mic pentru lichide). POUNA(păuna: a se îngînfa, a se ridica într-o funcţie nemeritată) SATO(sat) ZIEO(a zice) AMO(ama: mamă, femeie) NUZI(nuzi: a ieşi în faţă, a instiga) SON(son: fiu) SENIK(senic: ţesătură de in sau cînepă pentru rufe, ştergar). LO AGI(agie: conducere) NO(priveşte!) POE (poi: pleavă de cînepă) STA(a sta) DABO(cetate). LO GEZO MITO(mită, venit fraudulos) KUEO(cui: ţeapăn de băutură) PE OMO(oamă: mamă, femeie) PE LOSO(a lăsa) LO ROIN(roinic: a umbla fără rost) SESI(sesie: lor de pământ agricol deţinut de un ţăran ce face parte dintr-un domeniu feudal mai mare). GEOLO(gioale: picioare) CAPO(cap) NO(nu) LUI LO DIEO(sfîntul) …A GINO(gină: vină; gini: a pîndi, a observa) FER(a feri) SE SKOBO(scoabe: adîncitură, loc păduros) IO PRINSO(a prinde) TRASO(trasă: încă odată, lovitură). KOTO(cotă: a cerceta) POLOGENIO (polojenie: poveste, snoavă) + E.

Nobilul boero Bisto şi-a adunat cu grijă nobilii să-şi îndemne caii pentru a lovi şi a tăia în bucăţi pe fricoşii traci. Astfel la întoarcerea însoţitorilor(oastei), locuitorii s-au strîns pentru că regele şchiopăta(era rănit) şi a fost adus iar pe faţa falnicului său chip se vedea durerea. Sfînta minune se observă cîteodată la sărbătoarea mea. La locul adunării am pus covoare pe jos în jurul cazanului mare şi i-am îndemnat să ia (din el) pentru că le-a dat-o sfîntul Zabelio. S-au trecut la catastif veniturile curtenilor pentru plata birului cuvenit dar chipurile lor s-au aprins şi au început să strige însă i-a prins sfînta ruşine cînd le-am spus de oluri. Se zice că mama îşi scoate în faţa satului totdeauna fiul îmbrăcat în senic pentru a se fuduli. Priveşte la felul cum a condus această pleavă de cînepă care a stat în fruntea cetăţii. Cît despre Gezo, mita îi ajunge să fie ţeapăn de băutură iar pe mama lui o lasă să umble fără rost în sesie. Sfîntul le-a spus lor: unde nu este cap, vai de picioare! I-am pîndit pentru că s-au ascuns într-o văgăună unde i-am gonit, i-am prins şi i-am lovit. Cercetată şi povestită(trasă, scrisă) de preotul judecător credincios în cruce.

T 38 Turnată de boero Bisto     BASTARNIO ENI NI(uite!) DU(a duce) BIO(bîia: atenţie!) A SITI

(siti: a cerne cu sita) SEO(seu: grăsime de oaie) TEPUE(ţepui: a încercui cu un cordon de soldaţi, a trage pe sfoară pe cineva) SOE(soi: neam, a murdări, jeg) KIO(cîi: ciung, schilod) DABO(cetate) MAGEA. NO(uite!) POE(poi: pleavă de cînepă) KAI(căi: a jeli, a plînge, a necăji) OSO(osi: a fi tare ca osul, puternic) MAI(mai: ficat) REBE(rebe: cîştiguri, afaceri) RO(rea) RIOMIONU(românii). SO ON(on: neam, a aduna, a însoţi) SONTIO(şonta: a schilodi) DABO(cetate) GETO DAKI DE(a da) ROA(rea) ZABELO. LOE(a lua) BOERI BESTO BASTARN(bastarni) RIOMION(români) OPRIO(a opri) NIPE(nip: lume, mulţime) OSO(tare ca osul) ON(on: neam, a strînge, a locui) TESIEO(teaşă: semn de hotar dintr-un copac tăiat). LO SENIC(senic: ţesătură de cînepă pentru rufe de corp, ştergare, feţe de masă) LO BOERO BISTO TRIPA(tripăi: a alerga, a merge la trap) LETO(lete: linişte, tihnă) ARMOSO(armata) ON(on: neam, însoţi) DOE(a da) TO PERGILO(perghel: cerc, zidărie în arcadă sau în cerc) DISIE(desie: grămadă, des). PURGEDOE(purcede: a pleca) SONTO(şonta: a tăia în bucăţi, a schilodi) LO RUSO(ruşală: roşeaţă; rusav: roşcat, blond) AGINO(acina: a-şi găsi refugiu) AIO NO SETRI(şetri: şatre, neamuri, clanuri). ON(on: neam, a locui) OBALIO(obielos: sărac, zdrenţăros). DABO(cetate) GETO ON(on: neam, a locui, a aduna) GERI(geri: a închide gura cuiva, a spăla şi întide pînza la ger pentru albire) SIO(sii: a fi) DESI(des, mult) NO (hai!, haide) TUE(tui: ţîcnit, nebun) TIE(ţie: a ţine) PIRGILO(perghel: cerc, zidărie în arcadă sau în cerc). NOE(noi: a se îmbolnăvi) A SON(sîn: fiu) DIMO SOPTOSIE(şoptos: rostit în şoaptă) AGIEO(agie: conducere unui oraş sau ţinut) ON(on: neam, rude) TOS(tos: măcinat mărunt) IREA(irî: alifie folosită la ţară pentru diferite boli) ON(on: a locui, a însoţi) O SETRIO(şetri: şatre, neam, clan). TRASO(turnată, scrisă) MATO(conducător) BOERO BISTO OT SESIA(sesie: lot de pământ dintr-un domeniu mai mare, moşie) G(get). Medalion stînga: ++++++++ D(dabo: cetate) S(Sarmisetuzo) dreapta: +++M(mato: conducător) B(Boero Bisto).

Priveşte Eni bastarnule, şi du-ţi în Macea, cetatea neamului tău murdar şi schilod, seul sitit şi cîştigat prin vicleşug. Uite această pleavă de cînepă care se căieşte cu putere din toţi ficaţii că au făcut o afacere proastă cu românii. Astfel sfîntul Zabelo a spus locuitorilor cetăţii geto-dacilor să se adune pentru luptă şi să dea răutatea înapoi. Boero Bisto i-a luat pe români şi a oprit astfel mulţimea puternică a bastarnilor la marginea hotarului unde locuiesc. Cu steagul lui boero Bisto în frunte, oastea s-a adunat în linişte şi a alergat pentru a se da(încercui) cu mare desime în jurul zidurilor cetăţii. Au purces să taie rău pe roşcovanii care şi-au găsit adăpost printre şatrele(neamurile) noastre. Neamul cetăţii geţilor a închis gura(i-a înţepenit) pentru totdeauna multora din neamul zdrenţăroşilor care alergau ca nişte nebuni şi se ţineau în cerc. Se şopteşte prin agie că Dima, fiul lui boero Bisto s-a îmbolnăvit şi este uns cu ire iar rudele îl însoţesc să ajungă la şatra sa. Turnată(scrisă) pe moşia geţilor de către conducătorul boero Bista. Medalion stînga: Sfînta cetate Sarmisetuzo; dreapta: Credinciosul în sfînta cruce, conducătorul boero Bisto.

T 39 Turnată de boero Bisto    BERESIO LOE(a lua) BOERO BISTO LO ARMOSO(armata) DIS(devreme)

KATE(caţe: gură-rea, cicală) LE IO(ia: a lua) DABO(cetate) GETO. NEI(nei: zăpezi, promoroacă) ISELE(isolă: insulă, ostrov) AT(at: cal) RESO(reză: zăvor, rize: şănţuleţe) MOZILEO(mozoli: a murdări, mozol: umflătură) RO(rău). SOTRI(şatre: clan, neam) BOAI(boi: a înşela, a păcăli) OSI(osi: tare ca osul, puternic) TORIO(tor, torişte: tizic, ocol unde stau animalele şi se adună gunoiul, gospodărie) DIME EDIO(edie: a ridica, rece, a judeca, a scoate). TULI(a pleca pe furiş) MIORIEO(mior: berbec de un an) TUPO(tupi: a se ascunde, a netezi) MULOE (mulă: om lipsit de energie) GAIO(gai: pădure la şes) RIEO(rîu) DOE(a da) SOE(soi: neam, caracter, jeg) LU BIO(bîia: atenţie!, pericol). MUE(muie: a duce cu vorba) ZIGEO(a zice) NU E OZIMA(azimă: pîine sfinţită) ROSTE(rosti: a spune, a mărturisi) PUSE(a pune) RETO(rîţe: buche, învăţătură, carte) GIO(giu: viu) RIOMIONU(românesc). SO ON(on: rude, a aduna) ADO(a aduce) BEREO(bere) DES(mult, repetat) SIEN DIO(sfînt). SO NOBALO(nobili) SIRO(sira: succesiune, urmaşii cuiva) SOTRI(şatre: neam, clan, rude) BOSOF TAU(tău: iaz, baltă, prăpastie). ON(on: neam, rude, a însoţi) O PO(po: a striga) AESTO(aista: acesta) SIEO(sîi: a fi) INIE(inie: apă amestecată cu sloiuri de gheaţă ce plutesc primăvara pe rîuri). PATIEU(păţău: păţanie) LAGI(lagi: a se strînge la masă, liturghie pentru meditaţie) FATISO(făţişa: a înfăţişa, a prezenta) A(a: strămoş, creator) ++ RUDIO (rude, neamuri) KUE(cui: ascuţit, ţeapăn, nemişcat). NI(priveşte!, haide! atenţie) ETE(este) TUP(tupi: a se ascunde, a netezi) GIOGEA(ghioci: car sau căruţă ce se poate scurta sau lungi după voie cu ajutorul unui cui ce se fixează în inimă) FETO (feţe) UIO(uie: uliu, şorecar) PASO(păsa: a merge). MATO Jos pe chenar: OZOR (ozor: desen, model de ţesătură) MI BETIGO(betegi: a se îmbolnăvi, a răni, a strica).

Boero Bisto i-a luat comanda armatei cetăţii geţilor lui Beresio pe care i-a dat-o el mai devreme pentru că este gură-rea. Iarna, cînd treceau printr-un ostrov, calul l-a aruncat într-un şanţ(pe Dima) unde s-a murdărit(schilodit) rău. Neamul lui adunat la torişte, a înşelat cu putere spunînd că el l-a scos pe Dima din apă. Acest om lipsit de tărie a plecat ca un mior şi s-a ascuns într-o pădurice pe malul rîului dîndu-şi arama pe faţă şi aducînd nenorocirea peste el. Ne-a dus cu vorba zicînd că învăţătura vie românească nu pune să iei azimă pentru a mărturisi. Astfel rudele au adus de mai multe ori bere ca jertfă sfîntului Sien. Aşa, succesiunea nobilei şatre (spiţe) Bosof s-a dus în prăpastie. Însoţitorii au strigat de ce acesta(Dima) a ajuns în apa plină cu sloiuri de gheaţă. Păţania a fost înfăţişată rudelor credincioase trecute la cele veşnice printr-o liturghie pentru meditaţie. Priveşte cum este faţa acestui uliu care merge întins pe ghioci. Deasupra călăreţului: Conducătorul. Jos pe chenar: Ţesătura(viitorul) mea a fost stricată(distrus).

T 40 Turnată de boero Bisto
     NOBALO(nobil, conducătorul neamului) BOERI BISTO MATO

(ocrotitor, părinte) DABO(cetate) GETIO ON(on: a aduna, a însoţi) TUTUA(a călări) TO DUSE SIBIO TURA(tură: a da o raită) PRIZI(prinzi) DIE(di-e: a conduce la judecată) MAZISA(mazetă: ageamiu) REBODENO. TEROSEIO(arcaşii) ONTI(undi: a cerceta cu grijă, a prinde) KIODE(chiote) NORODO(popor) SA(sa: atac) ON(on: neam, a aduna) SONTIO(şonta: a tăia). SOA ANGI(înger) NO(uite!) BOERI BISTO PI DIO(sfînt) TIAZ FALIO(fală) ILEO(ili: a conduce) GENIO (gena: mic) RIC(rîcă: zîzanie). ALORIAO(oloreală: adiere) ON(on: a strînge) CAPIO LUTA(lupta) SI LOU(lua) DABO GETO SIEREMA. ROFI (răfui: a face ordine) SATE SII(sii: a se sfii) KINO(închina) SAELO(saiele: adăpost pentru vite) BOERI BISTO ILEO(ili: a elibera) DETIO(daţi-o) SETI(siti: a cerne) REIO(răi) NOBIILEIO. TRASO(scrisă) SARMIS TIO(strigăt) GE(ge: nobil) ZIO(zi) IO.

Nobilul boeri Bisto, conducătorul cetăţii geţilor a adunat călărimea şi s-au dus toţi către Sibiu, să-l atace şi să-l prindă pentru judecare pe vicleanul Rebodeno. Arcaşii au cercetat cu grijă şi cu chiote, norodul a atacat clanul duşman pe care l-a tăiat rău. Avînd alături îngerul său păzitor şi pe sfîntul Tiaz, cu fală conducătorul boeri Bisto a învins cu mică zîzanie(luptă). Cu mică trudă a strîns cu luptă pe capul (şeful) duşman şi a luat cetatea getă Sierema. Gospodarii satelor eliberate s-au închinat în faţa lui boeri Bisto şi au primit drept de a se aşeza în locul nobililor răi. Eu am scris-o şi am strigat-o în cinstea lui Sarmis pentru ziua sfîntă. [Tăbliţa se referă la acţiunea de unificare a lui boero Bisto pentru că expresia dabo geto are sensul de cetatea geţilor sau centul lor politic, deci exista o structura statală şi la Sierema]

T 41 Turnată de boero Bisto     OI GELO RUO(rui: roşcat, cu barbă roşie) SOP(sopă: bîtă scurtă şi

groasă ghintuită la un capăt cu fier, ghioagă) TURNO(a înturna, a întoarce) NATA(nată: femeie, soţie) LIO(Lia) E LOE(a lua) ZOE. REU(rău) FALANGEOI(falangă: lemn gros de care se legau picioarele celor care erau bătuţi la tălpi, bătaie la tălpi, degete) SECI(seci: parapet, întăritură din copaci tăiaţi) MELOE(milie: îndurare) DUEO(a duce) ZABELOE. SOE(soi: a dormi, a murdări) SARBA(sărbătoare) GERO(ger; gerar: ianuarie) ED(ed: a se ridica, a judeca) ON(on: neam, rude, a aduna, a însoţi) LOSO(a lăsa) FOGE(a fugi) SO DOE(a da) LO ARMOSOE(armată). RE (rea) KAOE(căoi: a bolborosi) BAGO(a băga) TEO(tio: cuvînt cu care se alungă animalele, ură) ARMOSOE DABO(cetate) GETO TAROSE(tărosi: a împuternici, a însărcina) OI ENO ON(on: neam, a strînge, a însoţi) NI(a privi) SABOE(săbui: a face cu socoteală) OI DOE(a da) CESO(ches: ordin dat pentru tăierea capului osînditului) LUE(a lua) LO GENEO(gena: mic, slab, tînăr). E LUO(a lua) AZE(azi) SO PORTUE(a purta) SENIC(senic: ţesătură de cînepă, ştergar făcut din ţesătură de cînepă) LOE(lai: negru, cenuşiu). LO AGIETO(a ajuta) DOE(a da) TOGO(tog: fînaţ, proprietate prin comasarea unor terenuri, loc neted, adăpost) AREDEO(arete: berbec pentru dărîmarea zidurilor cetăţilor) ARICEO(aricit: zbîrcit, ascuns, ghemuit, strîns) LO GASI(a găsi) TORE(tor: ocol pentru animale, tizic) OI DUE(a duce) DABO(cetate) GETO. NOEI(noi: cenusă) FOE(foi: a se umfla, a se mişca continuu) LIO GENEO(gena: mic) DIO(sfînt) DONIZETO LO PATRI(ţară) DEO (sfînt). Alfabet religios (vertical stînga): OT(din, aparţinînd de) SEI(săi: a sări, cai speriaţi) GOI ADOM(adumi: a se îmbăta) PUTORI. PII(piu: preot, credincios) I(i: a merge) TOR(tor: adăpost pentru vite, acaret) IO OTIS STROGO(a striga, a certa) I(a alerga). Orizontal sub imagine: KOTO(cotă: a cerceta) POCO(pac: ghem) GETEO. Dreapta preot orizontal MATO BOERO BISTO + LINESZTI(linişte); jos pe chemar: TOEGO(toiag) +++ I(i: a merge) – G(get) -- G +++TIL(tel: fir de metal aurit din care se face beteala) EDO(ede: a judeca, a se ridica la cer) IG(ig: poartă).

Acest Gelu cel roşcat cu ghioagă(buzdugan ca semn al funcţiei de conducător în armată) s-a întors(părăsit) de la soţia Lia şi este luat(căsătorit) cu Zoe. În întăritura sa a fost bătut rău la tălpi ca să primească îndurarea lui Zabeloe(să moară). A zăcut pînă la sărbătorile de iarnă cînd s-a ridicat împreună cu rudele şi a fost lăsat să fugă să se întîlnească(dea) cu armata lui. Pentru a opri zîzania rea care o băga în armata cetăţii geţilor, a fost împuternicit Eno să-l strîngă(prindă) cu atenţie şi cu socoteală pe acest nimic, să-l scurteze de cap şi să-l ia. Este luat şi azi a fost purtat într-un senic negru prin cetate. Cei care l-au ajutat au fost găsiţi ascunşi în ocolul vitelor, aduşi în cetatea geţilor iar adăposturile lor au fost dărîmate cu berbecul. Puţina cenuşă a fost împrăştiată peste ţara sfîntă şi dăruită sfîntului Donizeto. Cei din neamul lui Goi s-au speriat şi s-au îmbătat ca nişte putori! Eu Otis împreună cu preoţii am mers la ei şi i-am gonit strigînd: linişte! Scrisă şi păstrată de boero Bisto credinciosul în sfînta cruce şi conducătorul geţilor. Sfîntul toiag al geţilor care merge şi bate în sfintele porţi ferecate ale judecăţii cereşti!

T 42 Turnată de boero Bisto    NIP(nip: mulţime) RO(ră: rea) GIOU(gioi: vioi, aprig, neliniştit)

IO LAZE(laze: terenuri curăţate de curînd pentru a-l face arabil sau fîneaţă) KOR(cor: ceată, adunare). IO DU(a duce) DABO(cetate) GET RIEP(rîp: jeg; rîpi: a batjocori) ENTRIGA(ceartă, a nemulţumi) NIO(noastră, noi) GE(ge: nobil) RIOMION(român). SOI(soi: neam, a murdări) IO FACTIOZE (facţiose: grupuri de indivizi care lucrează împotriva guvernului, în folosul unei facţiuni) UNI(a fi împreună) DO(a da) ON(on: neam, a însoţi) INTRIKIE(intriga: a instiga, a pune la cale o intrigă, a complota) BOERI BISTO. REUNE(reuni: a aduna, a chema) RO(răi) DU(a duce) ANTONEI POE(poi: pleavă de cînepă) STA(a sta) DABO(cetate) GET ZI(a zice) I(i: a merge) LO RERIO(a rări) ON(on: neam, a aduna, a însoţi) SONTA(şonta: a schilodi, a tăia în bucăţi) LUE(a lua) LO BOERI BISTO. SORENI(sorine: locuri însorite) SO GENIO(gena: mic, slab) SES (şez: reşedinţă, centrul administrativ) TASE(tase: vas plat şi rotund, ceaşcă) SENI (sinii: tavă pentru copt plăcinte, masă ţărănească joasă cu trei picioare, fund de lemn rotund) SA NOBALIO BOERI BISTO. SO SORE(sorei: regină) MESO(mesi: a sta la masă) ON(on: rude, a aduna, a însoţi) KOPO(cop: măsură de capacitate de 1 litru, ulcior) NO. SAR(a sări) MONGA(mangă: om încăpăţinat şi ascuns) TO. LITI(liţe: epitet pentru femei sau fete tinere, chip) MOTI(moţi: a se îmbrăca de sărbătoare) PO(po: a striga) GENIO(gena: mic, slab) RI(ri: a trage, a lovi) OM. TOLE(ţoale: haine) SEI(sîi: a fi, a veni) NOBALIE DA(a da) BIKO(bîca: atenţie!, ai grijă).

Mulţimea rea şi aprigă împotriva mea s-a adunat pe laze. Eu m-am dus în cetate batjocorit şi certat de nobilii noştri români. Am dat de aceste facţiose murdare care s-au unit şi s-au însoţit în intriga lor împotriva lui boeri Bisto. Aceşti răi au fost chemaţi unde, s-a dus la această pleavă de cînepă şi Antonei care a spus să meargă împreună în grupuri mici pentru a-l lua şi tăia pe boeri Bisto. Într-un loc cu soare puţin boeri Bisto împreună cu nobilii săi stăteau la masă. Regina sa a stat la masă cu cei adunaţi dar nu a băut. Acest om încăpăţinat şi ascuns a sărit pe tine. Fetele tinere şi femeile îmbrăcate de sărbătoare strigau că acest om slab te-a lovit(rănit). A fi îmbrăcat cu haine de nobil nu dă de grijă(bănuială).

Material preluat de pe site-ul ARIMINIA cu incuvintarea domnului Constantin Olariu Arimin.

Technorati Tags:

0 comments:

Trimiteți un comentariu

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More