Recent Posts

luni, 15 februarie 2010

Artefacte din viitor


Pietrele Dropa
In 1938, o expeditie arheologica condusa de Chi Pu Tei in muntii Baian-Kara-Ula din China a facut o descoperire uimitoare. Au gasit o grota care se pare ca fusese locuita de catre populatii stravechi, plina de sute de discuri de piatra. Avand un diametru de 18 cm, fiecare avea cate un cerc taiat in mijloc fiind gravate cu o linie spiralata, aratand ca un CD de acum 10.000 sau 12.000 de ani. Studiind bine discurile, s-a vazut ca liniile sunt compuse de fapt de minuscule cuvinte hieroglifice care spun povestea incredibila a unei lumi departate care a aterizat in munti. Navele erau pilotate de oameni care isi spuneau Dropa, si se crede ca ramasitele acestei civilizatii sunt obiectele gasite in pestera.


Bateria din Bagdad
Este vorba de o baterie de acum 2.000 de ani. Cunoscuta sub numele de bateria din Bagdad aceasta curiozitate a fost gasita in ruinele satului Parthian despre care se crede ca dateaza din 248 i.Hr. pana in 226 d.Hr. D. Este format dintr-un tub inalt de 13 cm in care se gaseste un cilindru din cupru prins cu bitum, in interiorul caruia se gaseste o stinghie de fier oxidat. Expertii care au analizat acest instrument au ajuns la concluzia ca tot ce trebuie sa faci este sa umpli dispozitivul cu lichid alcalin si imediat se produce o incarcatura electrica. Se crede ca aceasta baterie antica era folosita sa galvanizezi obiectele cu aur. Daca asa este, nu se stie cum a fost uitata aceasta tehnologie uimitoare si cum bateria a fost reinventata de abia dupa 1.800 de ani.


Mingi imense de piatra din Costa Rica
In timp ce isi faceau loc prin jungla deasa din Costa Rica pentru a face loc unei plantatii de bananieri, in anii ’30 o echipa de muncitori a dat peste zeci de bile din piatra multe dintre ele perfect sferice. Variau in marime de la unele mici ca mingile de tenis pana la unele cu un diametru de 200 cm cantarind 16 tone. Este clar ca sunt facute de mana omului insa nu se stie cine le-a facut, cu ce scop si mai ales cum au reusit sa construiasca sfere atat de perfecte din piatra.


Mecanismul Antikythera
In timp ce cativa scafandri cautau scoici in apele coastelor Antikythera (o insula la nord de Creta) in 1900, au dat peste o descoperire uimitoare. Scafandrii au adus dintre ramasitele unei epave statuete din bronz si marmura, si un cufar in care era inchis un mechanism din bronz compus din multe rotite. Scrisul de pe cufar indica faptul ca mecanismul fusese construit in anul 80 i.Hr. si multi experti au crezut la inceput ca era intrumentul unui astronom. Insa dupa ce s-a cercetat bine, s-a descoperit ca mecanismul era mult mai complex continand un sistem complex de rotite cu viteze diferite, tehnologie asemanatoare cu cea din 1575. Nu se stie cine a construit acest instrument vechi de 2.000 de ani sau cum a fost uitata aceasta tehnologie.

Analiza cu raze X a relevat faptul ca instrumentul fusese creat in anul 80 i.Hr., iar reconstituirea sa i-a dezvaluit functionalitatea – aceea de veritabil „computer“ astronomic, care putea indica, in functie de ora si de zi, pozitia exacta a Soarelui, a Lunii si a tuturor planetelor din sistemul solar. Desi se stie ca grecii erau buni astronomi, nici o informatie de ordin istoric pastrata de la ei nu semnaleaza existenta unei masinarii atat de sofisticate.


Pietrele Ica
In anii ’30 doctorul Javier Cabrera a primit in dar o piatra ciudata de la un fermier localnic. Dr. Cabrera a fost atat de interesat de aceaste neobisnuite obiecte incat a colectionat peste 1.100 de aceste de pietre din andezit, despre care se crede ca dateaza de acum 500 sau 1.500 de ani. Au fost denumite pietrele Ica. Pietrele sunt incrustrate cu diferite imagini, cele mai multe dintre ele cu tenta erotica (lucru des intalnit si obisnuit in acea epoca si cultura); pe unele sunt desenate diferiti idoli iar altele descriu practici care acum ni se par imposibil de realizat atunci ca operatii pe inima si transplant de creier. Altele au figuri clare care reprezinta dinozauri. In timp ce scepticii considera ca pietrele Ica sunt false, autenticitatea lor nu a putut fi dovedita sau contestata clar.


Artefactul Coso
In 1961 trei mineri din California, Wallace Lane, Virginia Maxey si Mike Mikesell au gasit o piatra despre care credeau ca este un minereu obisnuit. Insa dupa ce au crapat-o au descoperit inauntru un obiect care parea sa fie facut din portelan alb, in centru fiind un ax din metal stralucitor. Expertii au descoperit ca portelanul era inconjurat de un invelis hexagonal si radiografiile au revelat inauntru un arc stralucitor. In jurul acestui artefact se invarte o serioasa controversa. Unii spun ca artefactul nu se afla intr-o geoda ci in lut intarit. Altii spun ca roca este intr-adevar de 500.000 de ani insa masinaria din anii ’20. Din nefericire artefactul s-a pierdut si nu se mai poate afla cum o masinarie din anii ’20 a putut ajunge intr-o roca de 500.000 de ani.

Ciocanul de aluminiu de la Aiud
La doi kilometri Est de Aiud sunt dezgropate în 1974, de catre o grupa de muncitori, care lucrau la o cariera de nisip la malul Muresului, la o adancime de zece metri, trei obiecte. Doua s-au dovedit a fi oase fosilizate de mastodonti, animale disparute de peste un milion de ani de pe suprafata Terrei. Al treilea a dat însa multa bataie de cap specialistilor care l-au analizat.
Obiectul metalic de circa 20 cm are o forma de ciocan în care sunt executate doua gauri de forma cilindrica, de diametre diferite, care sunt dispuse perpendicular. In partea inferioara a gaurii de diametru mai mare se poate observa o camera de forma ovala, probabil lacasul unei axe cu capul rotunjit. Obiectul a fost analizat de catre dr. I. Niederkorn de la Institutul pentru Studiul Metalelor si Mineralelor din Magurele. Analizele au stabilit ca materialul din care era compus obiectul este un aliaj alcatuit din 12 elemente. Materia de baza, adica 89 de procente o constituie aluminiul. Celelalte elemente identificate sunt: cupru- 6,2%; siliciu-2,84%; zinc-1,81%; plumb- 0,41%; staniu-0,33%; zirconiu-0,2 %; cadmiu- 0,11 %; nichel; cobalt; bismut; argint si urme de galiu, acestea din urma în cantitati foarte mici.


Materialul de baza al bucatii de metal, aluminiul, a stârnit curiozitatea. Pentru prima data aluminiul a fost descoperit abia în anul 1825 si doar la sfarsitul secolului 19 s-au obtinut pe cale industriala temperaturi de aproape 1.000 grade Celsius, aluminiul gasindu-se în natura numai sub forma de minerale. In acelasi timp obiectul era acoperit de un strat de oxid mai gros de un milimetru. Aluminiul se oxideaza în prezenta oxigenului, acoperindu-se cu un strat foarte subtire de oxid. Grosimi ale acestui strat de peste un milimetru, nu numai ca nu sunt cunoscute ci necesita o actiune îndelungata a oxigenului, de-a lungul a cateva mii de ani, fapt ce intareste dovada ca obiectul amintit este foarte, foarte vechi.

Surse informare:
Descopera.ro
Razboiul Nevazut
Timpul Tau

0 comments:

Trimiteți un comentariu

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More