Recent Posts

vineri, 25 februarie 2011

Piramidele si necropola tumulara de la Sona, jud.Brasov

Necropola tumulară de la Şona, jud. Brasov, asteaptă de mii de ani, sa fie cercetată!

Un tumul (plural tumuli sau tumuluses) este o movilă de pământ şi pietre ridicata peste un mormânt sau morminte. Tumulii sunt, de asemenea, cunoscuti si  sub numele de movile, movile funerare sau kurgans şi pot fi găsiti  peste tot in lume.

Tumul, Barrows , movile funerare , Hügelgrab sau kurgans !

Necropola tumulară de la Şona, jud. Brasov, cunoscuta drept "Piramidele din Sona.

Si Romania are piramide. La Sona

Localnicii le spun guruieti. Turistii le-au botezat piramide. Specialistii ezita sa-si dea cu parerea – daca au fost facute de mana omului sau de natura, pentru ca nu le-au studiat pana acum. La 12 kilometri de orasul Fagaras, in satul Sona, ai ocazia sa vezi o mare ciudatenie. Sunt sapte movile, cateva inalte de aproape 30 de metri, dispuse pe doua siruri, asezate in ordinea marimii. Daca certitudini nu sunt, atunci circula doar legenda. Se spune ca piramidele au fost ridicate pe vremea dacilor, iar in maruntaiele movilelor s-ar gasi niste comori. An de an, de Rusalii, satenii din Sona celebreaza guruietii intr-un ritual unic in Romania.

son1

Satul despre care vom vorbi in continuare pare o fantoma. Abia l-am gasit. Putini stiau de el. Se face confuzie de multe ori cu comuna Sona din judetul Alba. Dar satul Sona e in judetul Brasov. Se spune ca satul ar fi aparut pe fata pamantului pe la 1300, in timp ce documentele „vorbesc” de nasterea lui in secolul al XVIII-lea. Pe vremuri a fost locuit de sasi. Sona in limba germana inseamna „frumoasa”, ne explica oamenii locului. Dar cu timpul o parte din sasii de aici au decis sa se mute mai spre vest. Au plecat de pe malul Oltului, din satul lor natal, si s-au stabilit pe malul Trotusului, in Alba. Acolo au intemeiat alta localitate, dar pe care au numit-o tot Sona. De aceea e atat de greu de gasit acum satul Sona, cel din Brasov. Cand intrebi, ti se indica numai comuna cu acelasi nume. Azi, satul din apropierea Fagarasului e aproape pustiu. Daca mai sunt 300 de suflete, romani si sasi. Majoritatea batrani. Printre ultimii paznici ai piramidelor...

son2

Coltii pamantului
Cu ani in urma, era un drum secundar care te scotea din soseaua Brasov – Fagaras, in dreptul comunei Mandra, si te ducea pana in satul cu pricina. Dar intr-o primavara a venit Oltul cu sloiuri nemiloase si a distrus un podet. Iar drumul de la Mandra pana la Sona s-a gatuit. Asa ca acum, ca sa ajungi in sat, trebuie sa faci un ocol prin orasul Fagaras. Ajungi pana in centrul orasului, la Cetate, si acolo intrebi pe unde o iei mai departe. Trebuie sa strabati apoi „tigania”, un cartier mai putin select, iar de acolo se face un drum de caruta. Mergi inca 12 kilometri prin gropi si praf. Ajungi in sfarsit in sat.

Abia am gasit aici cativa oameni pe ultita, in miezul zilei. Reparau gardul unei case. Foloseau pamantul drept mortar, pentru ca, spun ei, e lipicios si nu-l spala apa. Garduri din piatra, case din piatra, zvelte. E bun pamantul pentru constructii! Intrebam de guruieti. Deodata toate mainile se indreapta catre un platou, sus pe deal, care domina satul. Se vad guruietii. De departe par niste colti uriasi, rasariti parca dureros din inima pamantului. Oamenii cred ca si guruietii tot din pamant sunt facuti. Pamantul cel bun si pentru ridicarea caselor. Atat de bun, incat piramidele sunt de neclintit de mii de ani, zic satenii.

son4

Strainii au auzit de Sona
Oamenii din Sona nu vor sa faca din guruietii lor un obiectiv turistic. Daca vine cineva sa vada piramidele, satenii sunt gata sa le explice tot. Ba ii si gazduiesc pe oaspeti. Dar nu le cer bani. „Au venit calatori si de la noi din tara si din alte tari, sa vada guruietii. N-au venit multi. Eu in casa mea am doua camere libere. Am primit oaspetii, i-am omenit, ca doar suntem crestini. Nu le-am luat bani”, zice Viorica Miclaus, uitandu-se ciudat la noi cand o intrebam de posibilitatea de-a face turism rural, ca tot au un obiectiv turistic in preajma satului lor. Dar ce turism sa faci acum, cand in sat sunt doar case si atat?! Nici vorba de restaurant sau macar un butic. Ce mai aflam de la localnici este ca pana acum nu a venit macar un specialist care sa studieze guruietii, sa vada ce sunt cu adevarat. Asa ca singurul „manual” despre piramide e „scris” numai din legende.

son5

Triunghiurile magice
Directorul Muzeului de Istorie din Brasov, Radu Stefanescu, a auzit de legendele care circula despre piramidele de la Sona. Dar ne-a spus ca pana acum nu s-au facut prospectiuni in acea zona, sa se afle cat e poveste si cat e adevar. „E posibil sa facem asemenea cercetari cand vom avea mijloacele necesare. E greu de spus in acest moment daca acolo e vorba de niste constructii. Poate mai degraba s-ar face o legatura cu niste forme naturale de relief”, a conchis specialistul.


Exista insa si teorii, aparute de-a lungul timpului, care incearca sa demonstreze ca piramidele nu se afla intamplator la Sona. E posibil ca ele sa faca parte din „triunghiurile magice” ramase de pe vremea dacilor, ca un fel de linii invizibile care strabat Carpatii, intre sanctuarele si cetatile stramosilor nostri. In cuprinsul acestor forme geometrice ar intra capitala Daciei – Sarmisegetusa, cetatea Piatra Rosie, sanctuarul de la Racos, templul de la Sinca Veche, varful Omu si piramidele de la Sona.

Sursa: Romania megalitica, Povesti de viata - Dan Gheorghe

0 comments:

Trimiteți un comentariu

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More