Recent Posts

marți, 24 iulie 2012

Sarpele Cosmic, ADN-ul si Originile Cunoasterii - partea I-a

Molecula de ADN, care stocheaza si multiplica Informatia, este incapabila sa se reproduca pe sine insasi.
Proteinele fac acest lucru, dar sunt incapabile sa se reproduca fara informatiile continute in ADN...Viata este astfel o sinteza inevitabila a celor doua sisteme moleculare.

La toate speciile vii, proteinele sunt alcatuite din exact aceiasi douazeci de aminoacizi, care sunt niste molecule minuscule.
Proteina medie este un lant alcatuit din aproximativ doua sute de aminoacizi, alesi dintre cei douazeci, pusi intr-o anumita ordine.

Legile analizei combinatorii spun ca este o sansa la douazeci la puterea doua sute de a aparea din intamplare o Singura Proteina.
Numarul, este de enorm de multe ori mai mare decat numarul atomilor din Universul Observabil (estimat la zece la puterea optzeci).

Este practic imposibil sa ne imaginam toti atomii din Universul Observabil si pe urma sa ne imaginam un numar de miliarde de miliarde de ori mai mare.
Oricum ar fi, la aparitia Vietii pe Pamant, numarul aminoacizilor care ar fi putut fi sintetizati din Intamplare reprezinta numai o mica parte din cei posibil existenti.

"Marea majoritate a secventelor nu ar fi putut fi sintetizate nicicum, niciodata. Aceste calcule tin cont numai de secventele de animoacizi. Nu se ia in calcul faptul ca multe secvente ar fi fost instabile. In ce proportie ar fi indeplinit si aceasta conditie este greu de stabilit, dar este de banuit ca procentul ar fi fost foarte mic...Ca atare, intreaga Complexitate intalnita la nivel celular, nu poate aparea din Pura Intamplare" (Francis Crick, detinator al premiului Nobel si co-descoperitor al structurii ADN-ului).

PJ-large

Pamantul exista de circa 4,5 miliarde de ani, la inceputuri era o sfera radioactiva, temperatura la suprafata depasind-o pe aceea de topire a metalului, un loc nu tocmai ospitalier pentru Viata.

Cele mai vechi fosile ale unor organisme unicelulare au aproximativ 3,5 miliarde de ani vechime. Existenta unei singure celuleimplica prezenta ADN-ului cu cele patru litere ale "alfabetului" sau (A,G,C,T) si a proteinelor cu cele douazeci de litere ale"alfabetului" lor (cei douazeci de aminoacizi), ca si a "mecanismului de traducere"intre cele doua, dat fiind faptul ca instructiunile de lucru sunt codate in limbajul ADN.

Este remarcabila existenta acestui mecanism si de-a dreptul exceptional faptul ca oricare celula vie, animal, planta sau virus, contine o versiune a acestuia.

Crick compara proteina cu un paragraf alcatuit din doua sute de litere puse in ordinea corecta. Daca sansele sunt infinitezimale ca un singur paragraf sa fi aparut in mai multe miliarde de ani din supa primordiala, probabilitatea aparitiei intamplatoare, in aceeasi perioada, a doua alfabete si a unui mecanism de traducere este si mai mica.

amazon-river

Luni in sir incercasem sa descalcesc enigma Cunoasterii halucinatorii a indigenilor din Amazonia Occidentala, cautand cu incapatanare pasajul secret in aparenta fundatura.

Nu descoperisem decat de doua saptamani urmele ADN-ului in cartea lui Harner..
De atunci elaborasem ipoteze bazandu-ma numai pe Intuitie. Scopul meu nu era acela de a elabora o noua teorie asupra aparitiei Vietii, dar acolo ajunsesem, un biet antropolog care abia stia sa inoate, plutind intr-un ocean plin cu serpi microscopici bilingvi.

Vedeam acum care putea fi legatura intre Stiinta si traditia samanica, spirituala, mitologica, ramasa neobservata, fara nici o indoiala din cauza fragmentarii Cunoasterii Occidentale.

Prin cartea lui, Crick, dadea un bun exemplu al acestei specializari-fragmentari. Matematica lui era impecabila, iar rationamentele limpezi, Crick era fara indoiala unul dintre cei mai fin rationalisti, dar nu observase ca nu este primul care propunea conceptul unui principiu vital de forma unui sarpe de origine cosmica.

Toate popoarele lumii care adusesera vorba de sarpele cosmic o facusera cu multe milenii in urma. Nu remarcase asta deoarece punctul de vedere rational ramane focalizat asupra unui singur subiect odata.

Separa lucrurile pentru a le putea intelege, inclusiv pe cele care sunt complementare.

Este punctul de vedere al specialistului, care vede cele mai mici detalii ale campului sau de cercetare.

Cand Crick abordase cosmogonia din perspectiva biologiei moleculare, el golise de mult timp din Mintea lui mitologia popoarelor arhaice.

Din noul meu punct de vedere, scenariul lui Crick de "panspermie directa", in care un obiect spatial aduce prin imensitatea Cosmosului ADN-ul sub forma unei bacterii inghetate pare mai putin credibil decat conceptul unui colosal sarpe cosmic cu puteri inimaginabile.

La urma urmei, Viata descrisa de Crick sub forma unui limbak miniatural nu a schimbat nici o litera timp de patru miliarde de ani, timp in care s-a multiplicat intr-o diversitate de specii.

Petalele unui trandafir, creierul lui Grancis Crick si teaca unui virus sunt toate alcatuite din proteine construite din exact aceiasi douazeci de aminoacizi.
Un fenomen capabil de o asemenea creativitate nu ar fi calatorit prin Spatiu pe o arca asemanatoare pubelelor imaginate de oameni in secolul douazeci.

Asta inseamna ca privirea specialistului occidental era prea ingusta pentru a zari cele doua piese care se potrivesc in acest puzzle. Distanta intre biologia moleculara si samanism/mitologie era o iluzie optica produsa de modul rational de a privi, care separa mai intai lucrurile si obiectivismul nu reuseste sa-si obiectiveze relatiile, fiindu-i dificil sa isi verifice supozitiile.

Cazut pe ganduri am inceput sa ma minunez de sarpele cosmic si reprezentarile lui pe tot globul. M-am mutat la sectiunea Filozofie/Religie din biblioteca prietenului meu.

Relativ rapid am descoperit o carte a lui Francis Huxley intitulata "The way of the sacred", plina cu imagistica sacra de pe intregul planetei.

Am descoperit numeroase ilustratii cu serpi si dragoni, mai ales doua reprezentari ale sarpelui curcubeu desenat de indigenii australieni, in prima se vedea o pereche de serpi zigzagand de jur imprejur iar in a doua era o fresca a sarpelui curcubeu.

ADN 002

Am privit mai atent si am observat doua lucruri: in jurul serpilor erau un fel de cromozomi, cu forma lor de U intors, iar dedesubt era o scara!
Am facut ochii mari, spunandu-mi ca-mi imaginez aceste legaturi, dar nu-mi puteam imagina scara si cromozomii ca fiind altceva.

Cateva saptamani mai tarziu am aflat ca acei cromozomi in forma de U se aflau in"anafaza", una dintre etapele diviziunii si multiplicarii celulare care este mecanismul central al reproducerii Vietii.

Iar prima imagine a serpilor in zigzag seamana cu aceea a cromozomilor in "profaza timpurie" de la inceputul procesului.

Oricum ar fi fost nu aveam nevoie de acest detaliu pentru a fi sigur ca practicantii samanismului stiu despre Unitatea Ascunsa a Naturii (pe care biologia moleculara a confirmat-o) pentru ca au acces direct la Realitatea biologiei moleculare.

In acel moment, avand in fata imaginea cromozomilor pictati de un aborigen din Australia, mi-a trecut febra mintii si a sufletului pe care o avusesem in ultimele doua saptamani, timp in care ma zbatusem in amestecul disonant de mituri si molecule.



Mai intai, am urmarit urma mitologica a sarpelui cosmic, dand o atentie speciala Formei....Am observat ca adeseori aparea dubla.



Antica imagine egipteana nu reprezinta un animal real, ci o sarada vizuala cu sensul"sarpele dublu".

Quetzalcoatl, sarpele cu pene aztec nici el nu este un animal real...in natura inconjuratoare serpii nu au brate sau picioare, cu atat mai putin aripi sau pene.

Un sarpe zburator este o contradictie in termeni, precum vorbitorul mut.
Acest lucru este confirmat si de dubla acceptiune a cuvantului "coatl", care inseamna atat "sarpe" cat si "geaman".

 


Egiptenii antici reprezentau sarpele cosmic cu picioare de om...si aici, imaginea sugereaza ca Divinitatea Primordiala are dublu caracter, sarpe si non-sarpe.

La inceputul anilor 1980, Luis Tangoa, ayahuasqueros traind intr-un sat al indienilor shipibo-conibo din Amazonia peruviana, a acceptat sa explice unele notiuni ezoterice antropologului Angelika Gebhart-Sayer.

Insistand ca este mai potrivit sa porti o astfel de discutie, el a facut mai multe schite anacondei cosmice Ronin, inclusiv imaginea urmatoare.

 


Ar fi posibil sa dau numeroase exemple de sarpe dublu cu origine cosmica asociat cu aparitia Vietii pe Pamant, dar este important sa ne oprim la interpretarea acestor doua imagini din poza de mai jos, care au mai multe semnificatii simultan.

De exemplu, aripile sarpelui pot semnifica atat natura paradoxala cat si abilitatea Reala de a zbura prin Cosmos.

 


Uneori, sarpele inaripat ia forma dragonului, animalul mitic dublu prin excelenta, care traieste in apa si scuipa foc. Conform dictionarului de simboluri, dragonul reprezinta"unirea principiilor opuse". Natura androgina este simbolizata cel mai bine de Uroboros, sarpele dragon care "intrupeaza unirea sexuala in sine, permanenta autofertilizare, asa cum demonstreaza coada tinuta in gura".



In natura, serpii nu-si musca propria lor coada...cu toate acestea, Uroboros apare in unele dintre cele mai vechi reprezentari ale lumii, cum ar fi discul de bronz din Benin.

Dictionarul de simboluri il descrie ca fiind "neindoielnic cea mai veche imago mundi africana, in care aspectul sinuos, alaturarea contrariilor, inscrie oceanul promordial in care pluteste patratul Pamantului".
Adeseori, serpii mitici sunt enormi.

 


In imaginea din Benin, Uroboros cuprinde intreg Pamantul, in mitologie greaca sarpele-monstru Typhon atinge stelele cu capul, iar in primul capitol din Chuang-Tzu, presupusul fondator al taoismului filozofic, este descris un peste extrem de lung care salasluieste in apele celeste, care se transforma intr-o pasare si urca in spirala la ceruri...Chang-Tzu spune ca lungimea pestelui-pasare este " de nu se stie cati mii de kilometri".

 


Mitologia hindusa da si ea un exemplu de sarpe de dimensiuni nemasurate, cunoscut ca Sesha, sarpele cu o mie de capete care pluteste prin Oceanul Cosmic in timp ce fiintele creatoare, gemenii Vishnu si Lakshmi, se odihnesc pe el.

Serpii mitologici sunt invariabil asociati cu apa.
In schita bazata pe descrierea facuta de Laureano Ancon (ayahuasquero), sarpele anaconda Ronin inconjoara intreg Pamantul, gandit ca "un disc ce pluteste pe ape fara fund".

 


Ronin insusi se afla pe jumatate in apa, anaconda fiind o specie acvatica.
Sarpele cosmic are diferite marimi si infatisari.
Poate fi mic sau mare, simplu sau dublu, ba chiar uneori ambele in acelasi timp.

 


Desenul a fost realizat de Luis Tangoa, care locuieste in acelasi sat cu Laureano Ancon, cei doi samani au avut la dispozitie tot timpul pentru a cadea de acord asupra felului in care arata anaconda cosmica...cu toate acestea, unul deseneaza un sarpe cu doua capete iar celalalt descrie o anaconda normala incercuind Pamantul.

Fiind creatorul Vietii, Sarpele Cosmic stapaneste pe deplin arta metamorfozei. In miturile in care joaca un rol central, el creeaza prin propria sa transformare, se schimba dar ramane acelasi, asa ca este de inteles de ce poate fi reprezentat in moduri diferite in acelasi timp.

Va urma….

Fragmente din ‘’Sarpele Cosmic, ADN-ul si Originile Cunoasterii’’
de Jeremy Narby

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More